Încrederea şi discreţia sunt cele mai de preţ "capitaluri" ale unui serviciu secret

Discreţia n-a intrat niciodată, în ultimii 17 ani, în fişa postului şefilor de servicii secrete din România. Din păcate! Pentru că aceasta ar trebui să fie una dintre primele caracteristici ale unor asemenea oameni. Vă amintiţi de Virgil Măgureanu? Un megastar! Se simţea ca peştele în apă sub lumina reflectoarelor. I-a urmat Radu Timofte, care, deşi mai discret, n-a excelat prin nimic. Iar atunci când a atras atenţia opiniei publice, a făcut-o în "stil mare": scă­pându-l pe cel definit drept "teroristul numărul unu al României", Omar Hayssam, şi susţinând că nu i-a cerut nimeni (!) să-l ţină sub observaţie…

Prea des serviciile secrete se dau în stambă. Şi prea des ridică asupra lor semne de întrebare atât din partea opiniei publice, cât şi – mai grav! – a partenerilor din Uniunea Europeană şi, mai ales, din NATO. Recentele scandaluri în care SRI joacă rol de primadonă sunt elocvente. De sub nasul prim-adjunctului, colonelul Florian Coldea, au dispărut nişte bileţele pentru a apărea, ca prin minune, în mâinile liderului Opoziţiei, Mircea Geoană. Tot SRI a trimis nişte bileţele, de data aceasta oficiale, prin care cerea instanţelor date pe care s-ar fi cuvenit să le ceară numai Consiliului Superior al Magistraturii. O "iniţiativă izolată" a SRI Dâmboviţa, a glăsuit proaspătul şef al serviciului
, ex-pesedistul George Maior. Oare? N-are rost să mai amintesc de nenumăratele scandaluri care au implicat diverşi ofiţeri ai SRI de-a lungul anilor. Între toate însă, recentul incident cu bileţelele dispărute de pe masa
lui Coldea pare a fi cel mai grav prin implicaţiile sale
. Şi nu prin faptul că SRI ar putea fi bănuit de poliţie politică, ci prin acela că, în ochii partenerilor occidentali, principalul serviciu secret al României arată ca un şvaiţer. N-am auzit până acum ca notiţele unui şef operativ de serviciu secret să dispară, pur şi simplu, de pe masa acestuia, pentru a apărea, apoi, în piaţa publică! "Notiţele de birou
", aşa cum li s-a spus, ale lui Florian Coldea sunt proba supremă, pentru public şi pentru parteneri, că în SRI nu se poate avea încredere. Or, încrederea, alături de discreţie, sunt cele mai de preţ "capitaluri" ale unui serviciu secret. Apoi, dacă tot s-a întâmplat trăsnaia, într-o ţară serioasă ar fi plouat imediat cu demisii: ale şefului serviciului şi ale prim-adjunctului său, cel puţin!

Dar noi nu suntem într-o ţară serioasă, suntem pe malurile Dâmboviţei, aşa că facem o comisie ca să îngropăm cazul. Coldea e suspendat de ochii lumii, "până la finalizarea anchetei", iar Maior susţine declaraţii de presă de parcă ar fi vreun marţian acum sosit pe planeta albastră şi care nu are nicio treabă, dar niciuna!, cu SRI.

Dacă Măgureanu fusese botezat "şarpele cu ochelari", întregul serviciu şi-ar merita renumele de „şarpele cu clopoţei" pentru metodele zgomotoase de lucru.