Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei
verifică dacă scumpirea gazelor de la
1 iulie, cerută de E.ON şi Distrigaz Sud, este justificată. Autoritatea vrea să vadă dacă vara, când gazul importat este mai ieftin, nu ar trebui ca şi procentul de majorare a preţului final al gazului să fie mai mic.
E.On şi Distrigaz Sud cer creşterea preţului gazului cu 19 procente de la 1 iulie. Solicitarea a intrat în atenţia ANRE. Autoritatea le cere companiilor
să justifice cu documente
eventuala scumpire a gazelor. "Preţul pentru producţia internă în trimestrul al doilea a rămas nemodificat la 495 de lei pe mia de metri cubi. Ultima ajustare la preţul intern a fost la 1 februarie 2008, când a crescut de la 470 la 495 de lei. Ceea ce aşteptăm acum este să vedem contractele de import ale pentru trimestrul al doilea al anului 2008, deoarece ştim, din experienţa anterioară, că în perioada de vară, furnizorii externi acordă nişte discounturi.
31 martie 2009
Registrul fiscal va fi gata in mai
Ministrul Finantelor, Varujan Vosganian, a promis ca Registrul Fiscal Roman va cuprinde toate taxele, impozitele, tarifele si comisioanele practicate de institutiile statului. Varujan Vosganian Ministrul Finantelor promite ca noul sistem ne va proteja de abuzul fiscal Ministerul Finantelor va finaliza pina la
sfirsitul lui mai Registrul Fiscal Roman, un index care va centraliza toate taxele fiscale si parafiscale, a promis joi ministrul Finantelor, Varujan Vosganian. „Pina la sfirsitul lunii mai va aparea Registrul Fiscal Roman, care va centraliza toate taxele si impozitele din Romania. Atunci vom face un site pe care vom publica tot sistemul de taxe din Romania“, a spus ministrul. Registrul va cuprinde, pe linga taxele deja centralizate de Codul fiscal, si pe cele cerute de toate institutiile publice. Daca o autoritate va vrea sa schimbe, sa scoata sau sa introduca o taxa, va trebui sa publice pe pagina de Internet rezervata registrului un studiu de impact si nota de fundamentare. In functie de aceste detalii, Ministerul Finantelor va hotari daca modificarile sau introducerile de taxe sint juste sau daca este vorba de abuz fiscal. „Doresc sa facem in Romania un registru fiscal care va insemna nu un compendiu de legi, ci o insiruire a tuturor impozitelor si taxelor din Romania si a nivelurilor acestora, urmind ca orice modificare sa fie semnalata si inclusa in registrul care va fi consultabil in format electronic de oricine“, a declarat recent Vosganian. Banca Mondiala a plasat Romania, intr-un raport recent, in coada lumii in ce priveste numarul de taxe din economie. Astfel, din 178 de tari luate in considerare de raport, Romania ocupa locul 134. Raportul arata ca o firma
de marime medie plateste aproximativ 96 de taxe si impozite. Pentru comparatie, tara membra a Uniunii Europene aflata pe locul doi ca numar de taxe, Polonia, are o medie de 41 de taxe pentru firme. Ungaria 24, Bulgaria 17, iar Suedia numai doua. Iar inaintea Suediei, in lume, se afla doar insulele Maldive cu o singura taxa, arata in toamna BBC. In zona, Romania este depasita doar de Belarus si de Ucraina la acest capitol. Peter de Ruiter, tax partner la PricewaterhouseCoopers Romania, a declarat joi, la aceeasi conferinta la care ministrul Finantelor a facut anuntul, ca Romania are intr-adevar taxe principale mici. Insa problema majora a mediului de afaceri
o reprezinta multitudinea de alte taxe. In 2005 se estima ca in Romania sint circa 500 de taxe, impozite, tarife si comisioane. Recent, anul acesta, ministrul Vosganian a spus ca sint 385. El a precizat ca pina la publicarea registrului o parte dintre aceste tarife ar putea fi inlaturate. In acest scop a cerut tuturor autoritatilor care administreaza taxe si tarife sa trimita la Finante situatia acestora.
sfirsitul lui mai Registrul Fiscal Roman, un index care va centraliza toate taxele fiscale si parafiscale, a promis joi ministrul Finantelor, Varujan Vosganian. „Pina la sfirsitul lunii mai va aparea Registrul Fiscal Roman, care va centraliza toate taxele si impozitele din Romania. Atunci vom face un site pe care vom publica tot sistemul de taxe din Romania“, a spus ministrul. Registrul va cuprinde, pe linga taxele deja centralizate de Codul fiscal, si pe cele cerute de toate institutiile publice. Daca o autoritate va vrea sa schimbe, sa scoata sau sa introduca o taxa, va trebui sa publice pe pagina de Internet rezervata registrului un studiu de impact si nota de fundamentare. In functie de aceste detalii, Ministerul Finantelor va hotari daca modificarile sau introducerile de taxe sint juste sau daca este vorba de abuz fiscal. „Doresc sa facem in Romania un registru fiscal care va insemna nu un compendiu de legi, ci o insiruire a tuturor impozitelor si taxelor din Romania si a nivelurilor acestora, urmind ca orice modificare sa fie semnalata si inclusa in registrul care va fi consultabil in format electronic de oricine“, a declarat recent Vosganian. Banca Mondiala a plasat Romania, intr-un raport recent, in coada lumii in ce priveste numarul de taxe din economie. Astfel, din 178 de tari luate in considerare de raport, Romania ocupa locul 134. Raportul arata ca o firma
de marime medie plateste aproximativ 96 de taxe si impozite. Pentru comparatie, tara membra a Uniunii Europene aflata pe locul doi ca numar de taxe, Polonia, are o medie de 41 de taxe pentru firme. Ungaria 24, Bulgaria 17, iar Suedia numai doua. Iar inaintea Suediei, in lume, se afla doar insulele Maldive cu o singura taxa, arata in toamna BBC. In zona, Romania este depasita doar de Belarus si de Ucraina la acest capitol. Peter de Ruiter, tax partner la PricewaterhouseCoopers Romania, a declarat joi, la aceeasi conferinta la care ministrul Finantelor a facut anuntul, ca Romania are intr-adevar taxe principale mici. Insa problema majora a mediului de afaceri
o reprezinta multitudinea de alte taxe. In 2005 se estima ca in Romania sint circa 500 de taxe, impozite, tarife si comisioane. Recent, anul acesta, ministrul Vosganian a spus ca sint 385. El a precizat ca pina la publicarea registrului o parte dintre aceste tarife ar putea fi inlaturate. In acest scop a cerut tuturor autoritatilor care administreaza taxe si tarife sa trimita la Finante situatia acestora.
FMI vede o creştere economică modestă şi deficit comercial mare în 2008
Fondul Monetar Internaţional desumflă optimismul electoral exagerat al autorităţilor de la Bucureşti. Economiştii acestora estimează că în acest an creşterea economică a României nu va depăşi 5,4%, în timp ce deficitul de cont
curent se va ridica la 14,5% din Produsul
Intern Brut! Acestea ar fi concluziile care reies din raportul asupra perspectivelor economice mondiale, publicat recent de FMI. După ce anul trecut deficitul balanţei de plăţi a ajuns până la un maximum istoric de 13,9% din PIB în urcare cu 66,1% faţă de 2006, la 16,87 miliarde de euro. Doar patru state europene au un deficit cuantificabil în două cifre! Nivelul deficitului de cont curent include România în categoria puţin selectă a ţărilor europene cu dezechilibru al balanţei de plăţi de peste 10% din PIB, alături de Bulgaria (pentru care FMI estimează adâncirea deficitului extern la 21,9% din PIB, în acest an) şi de ţările Baltice. În regiune, deficite de cont curent mari mai sunt în Serbia (16,1% în 2008, potrivit FMI), Muntenegru (32,7%) şi Bosnia-Herţegovina (14%). "În cea mai mare parte a ţărilor din Europa emergentă, creşterea economică continuă să fie stimulată de cererea internă puternică, care a depăşit din nou substanţial producţia. Drept consecinţă, deficitul total al regiunii s-a adâncit la 6,6% din PIB, cu deficite externe de două cifre în ţările Baltice, Bulgaria şi România", spun cei de la FMI. Pentru 2009, FMI estimează pentru România un deficit de cont curent de 13% din PIB, pentru ca în 2013 să coboare la 8,5% din PIB, adică un nivel similar cu cel din
curent se va ridica la 14,5% din Produsul
Intern Brut! Acestea ar fi concluziile care reies din raportul asupra perspectivelor economice mondiale, publicat recent de FMI. După ce anul trecut deficitul balanţei de plăţi a ajuns până la un maximum istoric de 13,9% din PIB în urcare cu 66,1% faţă de 2006, la 16,87 miliarde de euro. Doar patru state europene au un deficit cuantificabil în două cifre! Nivelul deficitului de cont curent include România în categoria puţin selectă a ţărilor europene cu dezechilibru al balanţei de plăţi de peste 10% din PIB, alături de Bulgaria (pentru care FMI estimează adâncirea deficitului extern la 21,9% din PIB, în acest an) şi de ţările Baltice. În regiune, deficite de cont curent mari mai sunt în Serbia (16,1% în 2008, potrivit FMI), Muntenegru (32,7%) şi Bosnia-Herţegovina (14%). "În cea mai mare parte a ţărilor din Europa emergentă, creşterea economică continuă să fie stimulată de cererea internă puternică, care a depăşit din nou substanţial producţia. Drept consecinţă, deficitul total al regiunii s-a adâncit la 6,6% din PIB, cu deficite externe de două cifre în ţările Baltice, Bulgaria şi România", spun cei de la FMI. Pentru 2009, FMI estimează pentru România un deficit de cont curent de 13% din PIB, pentru ca în 2013 să coboare la 8,5% din PIB, adică un nivel similar cu cel din
Finanţele bat taxele în cuie
Registrul Fiscal Român va conţine toate dările pe care suntem obligaţi să le
plătim. Altele noi vor fi introduse mult mai greu.
După ce au fost presaţi ani întregi de populaţie şi de mediul de afaceri să evalueze şi să scadă numărul taxelor parafiscale, oficialii Ministerului de Finanţe au anunţat că vor publica, în sfârşit, un Registru Fiscal Român. Site-ul dedicat registrului va fi gata la sfârşitul lunii mai şi va reprezenta „o republicare a întregului sistem fiscal din România“, potrivit lui Varujan Vosganian, ministrul economiei şi finanţelor.
Acesta a explicat că site-ul va fi „un fel de cadastru fiscal“, care va conţine totalitatea taxelor şi a impozitelor din România (taxe şi impozite care se găsesc în Codul Fiscal, în alte acte normative de înfiinţare şi funcţionare a unor autorităţi, pornind de la autorităţile autonome sub control parlamentar cum ar fi Banca Naţională, CNVM, CSA, autorităţi de natură profesională, diverse forme de taxare ce se află în zona agenţiilor guvernamentale), astfel încât investitorii străini care vor să vină în România „să cunoască relieful fiscal român“, a precizat, ieri, Vosganian.
În registru se vor regăsi şi taxele locale percepute de fiecare administraţie, astfel încât investitorii să aleagă în cunoştinţă de cauză unde îşi amplasează afacerea.
Cale lungă pentru birurile noi
Din momentul lansării Registrului Fiscal, „vor îngheţa“ toate taxele şi impozitele. Adică, pentru a modifica o taxă sau pentru a introduce una nouă, instituţia sau autoritatea locală responsabilă va fi obligată să publice pe site o notă de fundamentare care să argumenteze de ce e necesară taxa şi un studiu de impact.
Ministerul de Finanţe va analiza documentele
pentru a depista un eventual abuz fiscal. Potrivit lui Vosganian, dacă propunerea unei taxe e considerată un abuz, Finanţele vor face recomandări parlamentului sau asociaţiei profesionale să stopeze introducerea sau majorarea dării.
Din cauză că Ministerul de Finanţe nu poate influenţa deciziile instituţiilor care ne îngreunează cu taxe parafiscale, există pericolul ca acestea să-şi vadă liniştite de treabă în continuare. La nivel local, în virtutea principiului autonomiei locale, Finanţele nu pot interveni în niciun fel în stabilirea taxelor şi a nivelului acestora, spune un avocat specialist în fiscalitate.
În plus
, ce spune ministrul nu este o noutate, deoarece şi în prezent autorităţile şi agenţiile trebuie să publice studii cu argumente înainte de a pune un nou bir pe spatele românilor.
plătim. Altele noi vor fi introduse mult mai greu.
După ce au fost presaţi ani întregi de populaţie şi de mediul de afaceri să evalueze şi să scadă numărul taxelor parafiscale, oficialii Ministerului de Finanţe au anunţat că vor publica, în sfârşit, un Registru Fiscal Român. Site-ul dedicat registrului va fi gata la sfârşitul lunii mai şi va reprezenta „o republicare a întregului sistem fiscal din România“, potrivit lui Varujan Vosganian, ministrul economiei şi finanţelor.
Acesta a explicat că site-ul va fi „un fel de cadastru fiscal“, care va conţine totalitatea taxelor şi a impozitelor din România (taxe şi impozite care se găsesc în Codul Fiscal, în alte acte normative de înfiinţare şi funcţionare a unor autorităţi, pornind de la autorităţile autonome sub control parlamentar cum ar fi Banca Naţională, CNVM, CSA, autorităţi de natură profesională, diverse forme de taxare ce se află în zona agenţiilor guvernamentale), astfel încât investitorii străini care vor să vină în România „să cunoască relieful fiscal român“, a precizat, ieri, Vosganian.
În registru se vor regăsi şi taxele locale percepute de fiecare administraţie, astfel încât investitorii să aleagă în cunoştinţă de cauză unde îşi amplasează afacerea.
Cale lungă pentru birurile noi
Din momentul lansării Registrului Fiscal, „vor îngheţa“ toate taxele şi impozitele. Adică, pentru a modifica o taxă sau pentru a introduce una nouă, instituţia sau autoritatea locală responsabilă va fi obligată să publice pe site o notă de fundamentare care să argumenteze de ce e necesară taxa şi un studiu de impact.
Ministerul de Finanţe va analiza documentele
pentru a depista un eventual abuz fiscal. Potrivit lui Vosganian, dacă propunerea unei taxe e considerată un abuz, Finanţele vor face recomandări parlamentului sau asociaţiei profesionale să stopeze introducerea sau majorarea dării.
Din cauză că Ministerul de Finanţe nu poate influenţa deciziile instituţiilor care ne îngreunează cu taxe parafiscale, există pericolul ca acestea să-şi vadă liniştite de treabă în continuare. La nivel local, în virtutea principiului autonomiei locale, Finanţele nu pot interveni în niciun fel în stabilirea taxelor şi a nivelului acestora, spune un avocat specialist în fiscalitate.
În plus
, ce spune ministrul nu este o noutate, deoarece şi în prezent autorităţile şi agenţiile trebuie să publice studii cu argumente înainte de a pune un nou bir pe spatele românilor.
Gazprom şi Eni vor să aducă gaze naturale din Libia în Europa
Gazprom şi Eni vor să aducă gaze
naturale din Libia în Europa
Gigantul rus al gazelor naturale
, Gazprom, şi compania
italiană Eni, al cărui director Paolo Scaroni s-a întâlnit săptămâna trecută cu liderul rus Vladimir Putin la
Moscova, negociază proiecte comune în domeniul gazului din Libia, a anunţat ieri compania rusă, citată de AFP.
Cotidianul "New York Times" a relatat ieri că cele două companii se pregătesc să-şi unească forţele pentru a pompa gaze naturale din Libia, de-a lungul Mediteranei, până în sudul Europei. Un astfel de parteneriat ar permite Rusiei să-şi diversifice sursele, mărind în acelaşi timp dependenţa Europei de Moscova.
Şeful Eni, Paolo Scaroni, a spus că o înţelegere cu Gazprom ar implica "un schimb de active în afara Rusiei".
Oficialii italieni au confirmat că este vorba despre o colaborare în proiecte de explorare şi producţie într-o terţă ţară, Libia. Unii analişti spun că extinderea Gazprom în nordul Africii reprezintă un alt atac la adresa Europei, pentru că prin contracte cu Libia şi Algeria, gigantul rus ar ajunge practic să domine rutele de furnizare a gazului spre continentul european.
"Europa doarme, în timp ce Gazprom face tot ce poate pentru a deveni un jucător global şi a-şi întări poziţia în Europa. Diversificându-şi sursele şi sporindu-şi accesul la pieţele europene, din punct de vedere geopolitic, înconjoară Europa", spune Igor Tomberg, un expert de la Institutul de Economie Mondială şi Relaţii Internaţionale din Moscova, citat de "New York Times". (Alexandra Diaconu)
naturale din Libia în Europa
Gigantul rus al gazelor naturale
, Gazprom, şi compania
italiană Eni, al cărui director Paolo Scaroni s-a întâlnit săptămâna trecută cu liderul rus Vladimir Putin la
Moscova, negociază proiecte comune în domeniul gazului din Libia, a anunţat ieri compania rusă, citată de AFP.
Cotidianul "New York Times" a relatat ieri că cele două companii se pregătesc să-şi unească forţele pentru a pompa gaze naturale din Libia, de-a lungul Mediteranei, până în sudul Europei. Un astfel de parteneriat ar permite Rusiei să-şi diversifice sursele, mărind în acelaşi timp dependenţa Europei de Moscova.
Şeful Eni, Paolo Scaroni, a spus că o înţelegere cu Gazprom ar implica "un schimb de active în afara Rusiei".
Oficialii italieni au confirmat că este vorba despre o colaborare în proiecte de explorare şi producţie într-o terţă ţară, Libia. Unii analişti spun că extinderea Gazprom în nordul Africii reprezintă un alt atac la adresa Europei, pentru că prin contracte cu Libia şi Algeria, gigantul rus ar ajunge practic să domine rutele de furnizare a gazului spre continentul european.
"Europa doarme, în timp ce Gazprom face tot ce poate pentru a deveni un jucător global şi a-şi întări poziţia în Europa. Diversificându-şi sursele şi sporindu-şi accesul la pieţele europene, din punct de vedere geopolitic, înconjoară Europa", spune Igor Tomberg, un expert de la Institutul de Economie Mondială şi Relaţii Internaţionale din Moscova, citat de "New York Times". (Alexandra Diaconu)
Salariul mediu net din februarie a fost de 1.134 de lei
omânii au câştigat în februarie cu 66 de lei
mai puţin decât în ianuarie, potrivit datelor publicate astăzi de Institutul Naţional de Statistică. Astfel, salariul mediu net a fost în cea de-a două lună a anului de 1.134 de lei.
Potrivit Institului Naţional de Statsitică, un român a avut în luna februarie un salariu mediu brut de 1.534 de lei, cu 5,7% mai mic decât în prima lună a anului.
După plata impozitelor şi taxelor, salariul net ajunge la 1.134 de lei, cu 5,5% mai mic decât în ianuarie. Comparativ însă cu februarie 2007, salariul net a crescut cu peste 20 de procente. Sectorul intermedierilor financiare revine pe primul loc în topul celor mai mari salarii, după ce în lunile trecute a fost devansat de cel al transportului
aerian. Astfel, un angajat din sectorul financiar a câştigat în medie un salariu net de 2.900 de lei.
mai puţin decât în ianuarie, potrivit datelor publicate astăzi de Institutul Naţional de Statistică. Astfel, salariul mediu net a fost în cea de-a două lună a anului de 1.134 de lei.
Potrivit Institului Naţional de Statsitică, un român a avut în luna februarie un salariu mediu brut de 1.534 de lei, cu 5,7% mai mic decât în prima lună a anului.
După plata impozitelor şi taxelor, salariul net ajunge la 1.134 de lei, cu 5,5% mai mic decât în ianuarie. Comparativ însă cu februarie 2007, salariul net a crescut cu peste 20 de procente. Sectorul intermedierilor financiare revine pe primul loc în topul celor mai mari salarii, după ce în lunile trecute a fost devansat de cel al transportului
aerian. Astfel, un angajat din sectorul financiar a câştigat în medie un salariu net de 2.900 de lei.
Orange, aproape de preluarea UPC ?
Orange Romania este foarte aproape de achizitionarea UPC Romania
Citand ca sursa publicatia DealWatch, BizCity.ro afirma ca s-a ajuns deja la un acord intre Orange si Liberty Media, detinatoarea UPC Romania, pentru achizitionarea operatorului roman de cablu.
Conform BizCity.ro, achizitia s-ar afla in fazele finale, cand se pun la
punct aspectele legale
si termenii juridici ai contractului.
Unul dintre motivele acestei achizitii ar fi problemele pe care UPC le are pe piata
locala datorita competitiei din partea RCS&RDS si Romtelecom, pierzand anul trecut peste 117.000 de abonati de servicii de cablu.
Citand ca sursa publicatia DealWatch, BizCity.ro afirma ca s-a ajuns deja la un acord intre Orange si Liberty Media, detinatoarea UPC Romania, pentru achizitionarea operatorului roman de cablu.
Conform BizCity.ro, achizitia s-ar afla in fazele finale, cand se pun la
punct aspectele legale
si termenii juridici ai contractului.
Unul dintre motivele acestei achizitii ar fi problemele pe care UPC le are pe piata
locala datorita competitiei din partea RCS&RDS si Romtelecom, pierzand anul trecut peste 117.000 de abonati de servicii de cablu.
"Proverbiala fermitate a premierului a ţinut fix 24 de ore."
Atât timp i-a luat lui Tăriceanu pentru a reveni asupra deciziei de a nu le mai acorda bugetarilor tichete cadou. Protestele sindicale şi revolta din propriul partid l-au făcut pe primul-ministru să rateze o ultimă ocazie de a dovedi că este în stare să ducă la bun sfârşit o măsură nepopulară. Alături de opoziţie şi de bugetarii înfuriaţi, o liotă de liberali, conduşi de ministrul Ludovic Orban, au înăbuşit rapid tentativa de a face ordine în finanţele publice. Să trecem peste fineţurile ideologice şi să nu ne întrebăm inutil cum se face că un liberal dur şi pur, precum Ludovic Orban, se bate cu dinţii şi cu ghearele pentru tichetele cadou - o invenţie sindicalistă. Adio teoriilor libertarianiste, învăţate de la mentorul Dinu Patriciu. Acum, Orban este disperat că ar putea să nu ajungă nici măcar în turul doi al competiţiei pentru funcţia de primar al Capitalei şi ar plăti - din banii
de la buget, fireşte - fiecare vot. Şi el, şi armata de consilieri care-i dau sfaturi de campanie
ştiu că presa îi adoră pe miniştrii care lovesc în propriul guvern, aşa că publicitatea este garantată. În plus
, omul se antrenează pentru viitoarea sa candidatură la preşedinţia PNL, aşa că nu strică să le arate suporterilor săi că este un dur şi are curaj să-l pocnească pe Tăriceanu. Normal ar fi fost ca, la această oră, premierul să-i fi trimis deja preşedintelui Traian Băsescu cererea de demitere a ministrului transporturilor. În primul rând, pentru că există ceea ce se numeşte „solidaritate guvernamentală“. În al doilea rând, pentru că este imoral ca un personaj precum Orban să se revolte abia atunci când a văzut ce efecte sociale a generat decizia de neacordare a tichetelor cadou. Putea să protesteze în şedinţa de guvern în care a fost adoptată această ordonanţă, în măsura în care era conştient de conţinutul ei. Faptul că a apărut pe scenă abia atunci când a realizat că el şi partidul său riscă să piardă voturi arată că Orban este - la fel ca majoritatea politicienilor români - un populist ieftin. Dar Tăriceanu nu va face nimic împotriva subordonatului său, pentru că îi este frică de orice complicaţii, iar singurul său obiectiv este să tragă de fiecare zi, de fiecare oră, în care stă pe scaunul
de prim-ministru. Citeste tot articolul in Evenimentul Zilei
de la buget, fireşte - fiecare vot. Şi el, şi armata de consilieri care-i dau sfaturi de campanie
ştiu că presa îi adoră pe miniştrii care lovesc în propriul guvern, aşa că publicitatea este garantată. În plus
, omul se antrenează pentru viitoarea sa candidatură la preşedinţia PNL, aşa că nu strică să le arate suporterilor săi că este un dur şi are curaj să-l pocnească pe Tăriceanu. Normal ar fi fost ca, la această oră, premierul să-i fi trimis deja preşedintelui Traian Băsescu cererea de demitere a ministrului transporturilor. În primul rând, pentru că există ceea ce se numeşte „solidaritate guvernamentală“. În al doilea rând, pentru că este imoral ca un personaj precum Orban să se revolte abia atunci când a văzut ce efecte sociale a generat decizia de neacordare a tichetelor cadou. Putea să protesteze în şedinţa de guvern în care a fost adoptată această ordonanţă, în măsura în care era conştient de conţinutul ei. Faptul că a apărut pe scenă abia atunci când a realizat că el şi partidul său riscă să piardă voturi arată că Orban este - la fel ca majoritatea politicienilor români - un populist ieftin. Dar Tăriceanu nu va face nimic împotriva subordonatului său, pentru că îi este frică de orice complicaţii, iar singurul său obiectiv este să tragă de fiecare zi, de fiecare oră, în care stă pe scaunul
de prim-ministru. Citeste tot articolul in Evenimentul Zilei
Crulic, in colectia Zambaccian
Orientalismul nostru nu e etnic. Ne putem socoti, macar prin temperament, altceva. Orientalismul nostru e politic si cultural.
Desen de George Anghelescu
10 Apr 2008 Desen de George Anghelescu
Desen de George Anghelescu
10 Apr 2008 Desen de George Anghelescu
Desen de George Anghelescu
El presupune, la un capat, indiferenta salbatica din jurul mortii lui Claudiu Crulic si, la
celalalt, solidaritatea compacta a farsei judiciare Zambaccian. Nu e nimic incompatibil in aceste doua extremitati scandaloase care ilustreaza, de fapt, aceeasi trasatura de baza: tribalismul, incapacitatea de autoguvernare in sistem de egalitate si raspundere legala.
Claudiu Crulic a fost lasat sa se stinga intr-un spital din Polonia pentru ca era cetatean roman. Foamea a confirmat si a desavirsit, biologic, inexistenta de drept a cetateanului. Crulic a aflat, cu ultima suflare, ca acest titlu strict onorific nu angajeaza cu nimic statul roman. La rindul lui, statul roman poarta un titlu inselator.
El e o administratie si emite un anume gen de autoritate, dar principala sa vocatie o reprezinta, dupa tipicul oriental, separatismul intern, disocierea intre masa
neorinduita si cercul protejatilor.
Crulic s-a nascut roman, dar prea jos, a furat tot prea jos si, prin urmare, a murit ignorat de reprezentantii statului roman in Polonia.
Daca ar fi schitat, la timp, inceputul unei cariere politice, daca ar fi initiat o afacere
frauduloasa cu statul, o asociere in cooperativa fotbalistica sau macar o masinatie sindicala, Crulic ar fi sarit in cercul select. Ar fi supravietuit biologic si ar fi vietuit protejat de imunitati si proceduri. Cu alte cuvinte, Crulic ar fi devenit un Mazare, Mitrea sau Pinalti: membru cooptat al tribului care a capturat statul si il foloseste pentru autopromovare.
Dosarul Zambaccian, ciuruit si blocat in justitie, cu un gest de solidaritate fraterna, a stabilit realitatea la celalalt capat, la singurul capat recunoscut legal
al societatii romanesti. Concluzia: Adrian Nastase e nescufundabil, asa cum stabilesc regimurile de tip oriental in cazul liderilor tribali. Sistemul e camuflat cu atit mai inselator cu cit, in varianta romaneasca, el presupune o suita
de aparente derutante.
Desen de George Anghelescu
10 Apr 2008 Desen de George Anghelescu
Desen de George Anghelescu
10 Apr 2008 Desen de George Anghelescu
Desen de George Anghelescu
El presupune, la un capat, indiferenta salbatica din jurul mortii lui Claudiu Crulic si, la
celalalt, solidaritatea compacta a farsei judiciare Zambaccian. Nu e nimic incompatibil in aceste doua extremitati scandaloase care ilustreaza, de fapt, aceeasi trasatura de baza: tribalismul, incapacitatea de autoguvernare in sistem de egalitate si raspundere legala.
Claudiu Crulic a fost lasat sa se stinga intr-un spital din Polonia pentru ca era cetatean roman. Foamea a confirmat si a desavirsit, biologic, inexistenta de drept a cetateanului. Crulic a aflat, cu ultima suflare, ca acest titlu strict onorific nu angajeaza cu nimic statul roman. La rindul lui, statul roman poarta un titlu inselator.
El e o administratie si emite un anume gen de autoritate, dar principala sa vocatie o reprezinta, dupa tipicul oriental, separatismul intern, disocierea intre masa
neorinduita si cercul protejatilor.
Crulic s-a nascut roman, dar prea jos, a furat tot prea jos si, prin urmare, a murit ignorat de reprezentantii statului roman in Polonia.
Daca ar fi schitat, la timp, inceputul unei cariere politice, daca ar fi initiat o afacere
frauduloasa cu statul, o asociere in cooperativa fotbalistica sau macar o masinatie sindicala, Crulic ar fi sarit in cercul select. Ar fi supravietuit biologic si ar fi vietuit protejat de imunitati si proceduri. Cu alte cuvinte, Crulic ar fi devenit un Mazare, Mitrea sau Pinalti: membru cooptat al tribului care a capturat statul si il foloseste pentru autopromovare.
Dosarul Zambaccian, ciuruit si blocat in justitie, cu un gest de solidaritate fraterna, a stabilit realitatea la celalalt capat, la singurul capat recunoscut legal
al societatii romanesti. Concluzia: Adrian Nastase e nescufundabil, asa cum stabilesc regimurile de tip oriental in cazul liderilor tribali. Sistemul e camuflat cu atit mai inselator cu cit, in varianta romaneasca, el presupune o suita
de aparente derutante.
Cand s-a incheiat al Doilea Razboi Mondial?
Am constatat, impreuna cu alti cativa - putini - colegi, ca presa noastra cedeaza la primul asalt charismatic mai repede decat o ingenua in fata unui Zburator cu blonde plete. Exersat de ani buni in relatia cu dl. Basescu si cu apucaturile macho pe care d-sa le cultiva, un frison colectiv a cuprins mass-media, orbite de scenografia - altminteri impecabila - cu care si-a facut intrare in scena dl. Putin.
DenunTAtorii perpetui ai pactului Ribbentrop-Molotov, anti-sovieticii de serviciu, la post zi si noapte, au decis instantaneu ca Putin este marele invingator al reuniunii de la Bucuresti. Ca au decis totodata si ca presedintele Bush e marele perdant nu e la
fel de irational. Presedintele SUA nu a obtinut la Bucuresti big-bangul final pe care si-l dorea, si oricum e la moda si sic sa facem haz de Dabalyou la sfarsit de mandat. Dar Putin...
Ahturile Si ohturile de fecioara statuta cu care acesta a fost intampinat la summit n-au ingaduit cinstitelor fete jurnalicesti sa citeasca mai atent documentele
reuniunii si sa le confrunte cu retorica rusa la varf. Pentru ca este un fapt de necontestat acela ca, desi declaratia finala a summitului a amanat data
de inceput a Planului de Actiune pentru aderarea Ucrainei si Georgiei - in functie de alegerile de acolo si mai ales de prezidentialele americane - aceeasi declaratie a afirmat raspicat, prin articolul 23, ca aliatii "(au) cazut azi de acord ca aceste tari vor deveni membre ale NATO". Las la o parte faptul ca Romania nu a avut parte nici la Madrid, nici la Washington, de un angajament similar. Dar numai cine nu stie de cate ori, si cat de explicit, s-a opus Rusia din principiu aderarii la NATO a oricarei foste republici sovietice, si de cate ori a nominalizat fara nici un eufemism Ucraina si Georgia in aceasta interdictie, nu-si da seama ca articolul 23 materializeaza o infrangere usturatoare pentru Moscova si pentru dl. Putin personal.
Or, intervenTiile sale de la Bucuresti si de la Soci au evitat cu iscusinta orice referire directa la acest capitol extrem de conflictual, creand impresia - dar numai impresia - ca amanarea e tot una cu un refuz si ca decidentii rusi ar fi cei care au decis in locul NATO care va fi soarta Ucrainei si a Georgiei suverane. Agitpropul, oricat ar fi el de subtil altoit pe utilizarea tehnicilor americane de marketing
politic, tot agitprop se cheama.
AdevArul e cA, dincolo de zadarnicele vise de marire ale presedintelui SUA, reuniunea la varf de la Bucuresti a marcat o inaintare semnificativa a Aliantei in consolidarea pozitiei sale spre est si sud-est. Important mai ales pentru Romania si Polonia, angajamentul NATO fata de Ucraina este adevaratul faliment al faimoasei anexe secrete care insotea Pactul Ribbentrop-Molotov. Sa ne amintim: in virtutea acestui infam document
, interesele URSS de la Baltica la Dardanele si Bosfor erau mai favorizate ca niciodata in istoria Imperiului lui Petru cel Mare. Spre deosebire insa de republicile sovietice de la Marea Baltica, niciodata recunoscute ca atare de marile puteri, accesul complet al URSS la gurile Dunarii si la Marea Neagra a fost recunoscut de Aliati. Este pentru prima data dupa implozia Uniunii Sovietice din 1991 cand, la Bucuresti, care a impartit cu Varsovia tristul privilegiu de a fi capitalele statelor celor mai afectate de pact, acest control este efectiv asumat de NATO.
DacA adAugAm la asta si faptul ca Alianta va fi in curand prezenta, de la nord la sud, pe ambele coaste ale Peninsulei Balcanice - dupa Grecia, Turcia si Bulgaria, odata cu aderarea Albaniei si a Croatiei, in perspectiva si a Muntenegrului, intregul litoral estic al Adriaticii va fi controlat direct de NATO - putem afirma ca summitul de la Bucuresti a rasturnat balanta de putere instaurata la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, reducand de facto Rusia la statutul ei din perioada interbelica. Oricati feromoni ai puterii ar difuza in eter presedintele Putin, daca asta e o victorie, ma intreb cum ar fi aratat o infrangere.
DenunTAtorii perpetui ai pactului Ribbentrop-Molotov, anti-sovieticii de serviciu, la post zi si noapte, au decis instantaneu ca Putin este marele invingator al reuniunii de la Bucuresti. Ca au decis totodata si ca presedintele Bush e marele perdant nu e la
fel de irational. Presedintele SUA nu a obtinut la Bucuresti big-bangul final pe care si-l dorea, si oricum e la moda si sic sa facem haz de Dabalyou la sfarsit de mandat. Dar Putin...
Ahturile Si ohturile de fecioara statuta cu care acesta a fost intampinat la summit n-au ingaduit cinstitelor fete jurnalicesti sa citeasca mai atent documentele
reuniunii si sa le confrunte cu retorica rusa la varf. Pentru ca este un fapt de necontestat acela ca, desi declaratia finala a summitului a amanat data
de inceput a Planului de Actiune pentru aderarea Ucrainei si Georgiei - in functie de alegerile de acolo si mai ales de prezidentialele americane - aceeasi declaratie a afirmat raspicat, prin articolul 23, ca aliatii "(au) cazut azi de acord ca aceste tari vor deveni membre ale NATO". Las la o parte faptul ca Romania nu a avut parte nici la Madrid, nici la Washington, de un angajament similar. Dar numai cine nu stie de cate ori, si cat de explicit, s-a opus Rusia din principiu aderarii la NATO a oricarei foste republici sovietice, si de cate ori a nominalizat fara nici un eufemism Ucraina si Georgia in aceasta interdictie, nu-si da seama ca articolul 23 materializeaza o infrangere usturatoare pentru Moscova si pentru dl. Putin personal.
Or, intervenTiile sale de la Bucuresti si de la Soci au evitat cu iscusinta orice referire directa la acest capitol extrem de conflictual, creand impresia - dar numai impresia - ca amanarea e tot una cu un refuz si ca decidentii rusi ar fi cei care au decis in locul NATO care va fi soarta Ucrainei si a Georgiei suverane. Agitpropul, oricat ar fi el de subtil altoit pe utilizarea tehnicilor americane de marketing
politic, tot agitprop se cheama.
AdevArul e cA, dincolo de zadarnicele vise de marire ale presedintelui SUA, reuniunea la varf de la Bucuresti a marcat o inaintare semnificativa a Aliantei in consolidarea pozitiei sale spre est si sud-est. Important mai ales pentru Romania si Polonia, angajamentul NATO fata de Ucraina este adevaratul faliment al faimoasei anexe secrete care insotea Pactul Ribbentrop-Molotov. Sa ne amintim: in virtutea acestui infam document
, interesele URSS de la Baltica la Dardanele si Bosfor erau mai favorizate ca niciodata in istoria Imperiului lui Petru cel Mare. Spre deosebire insa de republicile sovietice de la Marea Baltica, niciodata recunoscute ca atare de marile puteri, accesul complet al URSS la gurile Dunarii si la Marea Neagra a fost recunoscut de Aliati. Este pentru prima data dupa implozia Uniunii Sovietice din 1991 cand, la Bucuresti, care a impartit cu Varsovia tristul privilegiu de a fi capitalele statelor celor mai afectate de pact, acest control este efectiv asumat de NATO.
DacA adAugAm la asta si faptul ca Alianta va fi in curand prezenta, de la nord la sud, pe ambele coaste ale Peninsulei Balcanice - dupa Grecia, Turcia si Bulgaria, odata cu aderarea Albaniei si a Croatiei, in perspectiva si a Muntenegrului, intregul litoral estic al Adriaticii va fi controlat direct de NATO - putem afirma ca summitul de la Bucuresti a rasturnat balanta de putere instaurata la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, reducand de facto Rusia la statutul ei din perioada interbelica. Oricati feromoni ai puterii ar difuza in eter presedintele Putin, daca asta e o victorie, ma intreb cum ar fi aratat o infrangere.
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
