Blackwater, una dintre cele mai eficiente si controversate "armate particulare" revine in atentia publica zile acestea, dupa ce au fost aduse noi acuzatii impotriva ei. Mai precis, crime, distrugere de dovezi audio si video, trafic cu substante interzise, evaziune fiscala, prostitutie cu minori si trafic
ilicit de arme. Stirea a fost difuzata de Ipsnews.net (Inter Press Service), o agentie mai putin cunoscuta, si preluata de mai multe institutii media din Romania, care au pus accentul pe faptul ca aceasta organizatie controversata a angajat si romani. Pe post de mercenari. Cu specificatia (conform sursei citate) ca ar fi fost ilegal. Coincidenta sau nu, s-a mai incercat corelarea Romaniei cu afacerea Blackwater. Mai precis, dupa ce, in urma unei perchezitii la unul dintre sediile firmei, au fost descoperite si arme produse in Romania. Adica modele de AKM, care pot fi gasite in intreaga lume. Adevarat sau nu, activitatea Blackwater a inspirat si ultima parte a serialului "24".
Agentia Inter Press Service, undeva la sfarsitul materialului, aminteste si faptul ca, in timpul procesului intentat de mai multi cetateni irakieni, se vorbeste si despre faptul ca Blackwater, devenita Xe sau "Xe-Blackwater" a angajat "mercenari" din Filipine, Chile, Nepal, Columbia, Ecuador, El Salvador, Honduras, Panama, Peru, Bulgaria, Polonia, Romania, Iordania si, posibil, Africa de Sud. Se mai spune, de asemenea, ca firma nu ar fi tinut cont de faptul ca legile unor tari din lista nu ar fi permis cetatenilor lor sa se angajeze ca "mercenari".
Blackwater, armata de mercenari
Una din primele agentii private care au beneficiat de schimbarea de strategie a politicii de securitate in Irak fost Blackwater, o companie
care dispune de peste 2.300 de "mercenari" activi, desfasurati in noua tari (inclusiv in Statele Unite) si de o baza de date ce cuprinde 21.000 de fosti membri ai fortelor speciale, soldati, politisti, agenti CIA etc, pe care ii poate chema oricand, fara preaviz. De asemenea, potrivit "Dosare Ultrasecrete"-ZIUA, agentia antreneaza zeci de mii de agenti ai fortelor de ordine, dintre care unii provin din "tari prietene" si a inceput deschiderea de noi sucursale in SUA (California si Illinois), cat si in Filipine. Pentru a ne face o imagine mai completa despre aceasta firma privata merita sa amintim ca Blackwater are o flota de peste 20 de avioane, inclusiv elicoptere de lupta. Blackwater, impreuna cu alte doua societati private, beneficia de un contract cu guvernul american in valoare de 571 de milioane de dolari anual, pentru protectia diplomatilor in Irak, Afganistan, Israel si alte tari. Numai in Irak, valoarea contractului era de 520 de milioane de dolari. Existenta si functionarea agentiilor private de securitate, cum este Blackwater, a fost invaluita de discretie, adevarul nefiind dezvaluit publicului larg. La 31 martie 2004 a fost prima data cand, in paginile ziarelor, a aparut numele de Blackwater in relatie cu razboiul, atunci cand patru americani inarmati au cazut prada furiei populatiei din orasul Falloujah, resturile carbonizate si mutilate ale acestora ramanand atarnate de un pod peste Eufrat timp de cateva ore. Cu acest prilej a fost dezvaluita prezenta "serviciilor de securitate private" pe teren. De atunci, rolul celei mai mari companii de mercenari a SUA in Irak a devenit din ce in ce mai important. Subiectul a revenit in atentia opiniei publice in momentul cand Blackwater, care este insarcinata cu protejarea diplomatilor americani, a conducatorilor irakieni si jurnalistilor straini, a fost acuzata ca a omorat numerosi civili in Irak.
Afacerea Blackwater a relansat dezbaterea asupra prezentei si comportamentului acestor societati de securitate private, care au proliferat dupa invazia americana din martie 2003. Potrivit autoritatilor irakiene, 180 dintre acestea, in special firme americane si europene, opereaza in Irak, cu un numar de angajati
estimat intre 25.000 si 48.000 de persoane.
Potrivit unui raport al Congresului american, din 2005, societatea privata Blackwater a fost implicata in 195 de incidente in Irak, iar angajatii acesteia au deschis focul primii in 84% din cazuri, ceea ce contravine contractului incheiat cu Departamentul de Stat american, conform caruia firma poate face uz de arma numai in situatii defensive.
Fosti militari romani, angajati de firme private
Multi militari romani care au activat in teatrele de operatiuni din Irak, Afganistan si Bosnia aleg sa lucreze in Irak, ca agenti de securitate, in schimbul unor salarii de 3.500 de dolari (circa 7.900 lei sau 2.250 euro), scria anul trecut NewsIn, citand reprezentanti ai unor forme de recrutare. "Mai mult de jumatate dintre cei care vor sa lucreze ca agent de paza in Irak sunt fosti jandarmi sau sergenti cu experienta care au facut parte din trupele romanesti din Irak si Afganistan", preciza reprezentantul unei firme de profil.
O buna parte a celor care lucreaza in Irak coordoneaza actiunile garzilor locale de securitate. "Pentru a fi selectati pentru un astfel de post, doritorii trebuie sa aiba, obligatoriu, minimum patru ani de experienta in domeniu si varste cuprinse intre 25 si 50 de ani", adauga reprezentantul firmei.
Pe langa salariile de cel putin 3.500 de dolari, fostilor militari romani li se mai ofereau cazare si masa
, precum si alte sporuri si beneficii.
Interes in Romania
In urma cu doi ani, pe un site din Romania, care gazduieste si un forum de specialitate, aparea urmatorul anunt:
"Apel - Blackwater Romania (Tuesday 01 May 2007 - 18:56:33)
Pe forumul asociatiei noastre a fost lansat apelul la infiintarea unei structuri private similara Blackwater USA. Printre membrii si simpatizantii SEMPER FIDELIS sint multi profesionisti cu experienta si pregatire ce depasesc substantial oferta deja existenta pe piata
romaneasca in materie de securitate privata. Asociatia noastra va sprijini orice demers in infiintarea si functionarea unei astfel de structuri, in consecinta IESITI DIN AMORTIRE, fratilor. Timpul trece in defavoarea voastra. Sau poate preferati comoditatea si linistea actuala..."
duminică, 16 august 2009
Românii cred mai mult în preşedinte decât în Guvern şi Parlament
La bursa încrederii româneşti, cel mai bine cotate sunt Biserica, Armata, Uniunea Europeană şi NATO. În coada listei stau partidele politice, Guvernul şi Parlamentul.
Instituţiile statului abia de beneficiau în 2008 de o brumă de încredere din partea românilor, arată un nou capitol din studiul “Valorile românilor”, făcut de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV). Astfel, doar 17% dintre români aveau anul trecut încredere în partidele politice, 24% în Guvern şi Parlament, în timp ce Preşedinţia stătea ceva mai bine, cu o cotă de mare şi foarte mare încredere de 45%. Deşi ordinea în top a instituţiilor statului a rămas neschimbată din 1990 încoace, cercetătorii de la ICCV au observat între 2006 şi 2008 un trend atipic: “Începând cu 2006 se poate observa o creştere uşoară a încrederii în Parlament, în Guvern şi în partidele politice, iar în cazul Preşedinţiei se poate observa o creştere de la 2007 la 2008.
Caracterul atipic al acestui trend este dat de faptul că această creştere are loc în a doua jumătate a ciclului electoral, când, de regulă, instituţiile înregistrează un declin de încredere. Este posibil ca această creştere să fi fost determinată de contextul economic favorabil”, arată autorii cercetării.
Chiar şi aşa, românii văd instituţiile cu ochi mai răi decât majoritatea europenilor, dacă e să ne gândim că media încrederii în Parlament din UE 27 e de 34%, în timp ce media încrederii în Guvern e de 32%. “Cu un scor mediu de 24%, România se află într-o poziţie de mijloc, înaintea unor ţări precum Bulgaria, Cehia, Ungaria sau Polonia, însă în urma altor ţări, precum Estonia, Slovacia, Slovenia sau Macedonia, în ceea ce priveşte încrederea în Parlament şi încrederea în Guvern. Merită reamintit aici că această poziţie a fost obţinută după o creştere semnificativă a încrederii în cele două instituţii observată după 2006. Comparativ cu ţările din această regiune, media încrederii în Parlament şi în Guvern în UE 15 este de 47%”, au descoperit cercetătorii de la ICCV. Totodată, cu un scor de 17% în ceea ce priveşte încrederea în partidele politice, România se situează, alături de Macedonia, înaintea celorlalte ţări din Europa Centrală şi de Est şi înaintea Franţei, Italiei sau Marii Britanii. La nivelul UE 15 însă, media încrederii în partidele politice în anul 2008 era de 26%.
Românii cred în continuare în Biserică, Armată, UE şi NATO, 61% dintre ei având o încredere mare sau foarte mare în UE, iar 57% în NATO. Procente uriaşe au în continuare Biserica, 85%, şi Armata, 79%. Cei din mediul urban, cei care au terminat o facultate sau tinerii sub 30% sunt mai rezervaţi faţă de Biserică, dar nu cu mult: primii o creditează cu 83% încredere, în timp ce ceilalţi cu 79%. În lunile următoare, ICCV va publica şi date despre atitudinea romor faţă de familie
şi copii: astfel, 40% dintre respondenţi consideră că a avea copii este o datorie faţă de societate, iar 78% spun că, deşi să ai o slujbă este un lucru foarte bun
, ceea ce îşi doresc cu adevărat femeile este să aibă familie şi copii.
Instituţiile statului abia de beneficiau în 2008 de o brumă de încredere din partea românilor, arată un nou capitol din studiul “Valorile românilor”, făcut de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV). Astfel, doar 17% dintre români aveau anul trecut încredere în partidele politice, 24% în Guvern şi Parlament, în timp ce Preşedinţia stătea ceva mai bine, cu o cotă de mare şi foarte mare încredere de 45%. Deşi ordinea în top a instituţiilor statului a rămas neschimbată din 1990 încoace, cercetătorii de la ICCV au observat între 2006 şi 2008 un trend atipic: “Începând cu 2006 se poate observa o creştere uşoară a încrederii în Parlament, în Guvern şi în partidele politice, iar în cazul Preşedinţiei se poate observa o creştere de la 2007 la 2008.
Caracterul atipic al acestui trend este dat de faptul că această creştere are loc în a doua jumătate a ciclului electoral, când, de regulă, instituţiile înregistrează un declin de încredere. Este posibil ca această creştere să fi fost determinată de contextul economic favorabil”, arată autorii cercetării.
Chiar şi aşa, românii văd instituţiile cu ochi mai răi decât majoritatea europenilor, dacă e să ne gândim că media încrederii în Parlament din UE 27 e de 34%, în timp ce media încrederii în Guvern e de 32%. “Cu un scor mediu de 24%, România se află într-o poziţie de mijloc, înaintea unor ţări precum Bulgaria, Cehia, Ungaria sau Polonia, însă în urma altor ţări, precum Estonia, Slovacia, Slovenia sau Macedonia, în ceea ce priveşte încrederea în Parlament şi încrederea în Guvern. Merită reamintit aici că această poziţie a fost obţinută după o creştere semnificativă a încrederii în cele două instituţii observată după 2006. Comparativ cu ţările din această regiune, media încrederii în Parlament şi în Guvern în UE 15 este de 47%”, au descoperit cercetătorii de la ICCV. Totodată, cu un scor de 17% în ceea ce priveşte încrederea în partidele politice, România se situează, alături de Macedonia, înaintea celorlalte ţări din Europa Centrală şi de Est şi înaintea Franţei, Italiei sau Marii Britanii. La nivelul UE 15 însă, media încrederii în partidele politice în anul 2008 era de 26%.
Românii cred în continuare în Biserică, Armată, UE şi NATO, 61% dintre ei având o încredere mare sau foarte mare în UE, iar 57% în NATO. Procente uriaşe au în continuare Biserica, 85%, şi Armata, 79%. Cei din mediul urban, cei care au terminat o facultate sau tinerii sub 30% sunt mai rezervaţi faţă de Biserică, dar nu cu mult: primii o creditează cu 83% încredere, în timp ce ceilalţi cu 79%. În lunile următoare, ICCV va publica şi date despre atitudinea romor faţă de familie
şi copii: astfel, 40% dintre respondenţi consideră că a avea copii este o datorie faţă de societate, iar 78% spun că, deşi să ai o slujbă este un lucru foarte bun
, ceea ce îşi doresc cu adevărat femeile este să aibă familie şi copii.
Deputaţii au desfiinţat procesele-verbale de recepţie a evenimentelor din 2 mai
În ziua a cincea de lucru în cadrul Comisiei „Ridzi“ au fost audiaţi funcţionari din MTS care au selectat firmele
pentru contracte şi au făcut recepţia prestaţiilor de servicii.
Audierile de marţi de la Comisia „Ridzi“ au adus o serie de noutăţi în afacerea „2 mai“. Astfel, aşa cum a rezultat din declaraţiile preşedintei Comisiei de evaluare din MTS, Floriana Butoi, în caietele de sarcini în baza cărora s-au încheiat cele trei contracte pentru organizarea Zilei Tineretului nu erau prevăzute criteriile „bonitate şi experienţă“ pentru alegerea partenerului MTS. De asemenea, atât Floriana Butoi, cât şi ceilalţi membri ai Comisiei de evaluare au susţinut că funcţionarii nu au consultat Registrul Comerţului şi nu au ştiut că ambele firme au acelaşi acţionariat, acelaşi administrator şi aceeaşi adresă. „Au fost trei invitaţii de participare şi au fost două oferte.
(...) Criteriul de atribuire a contractului a fost preţul cel mai mic“, a afirmat Floriana Butoi.
La comisie a mai fost audiat printre alţii şi avocatul posturilor tv Antena 1 şi Antena 3, acesta declarând că nu au existat ştiri plătite privind evenimentele din 2 mai. „Nici un material nu a fost difuzat contra cost
. Materialele au fost difuzate în sensul promovării sau reliefării evenimentului.“
Deputaţii din comisie s-au arătat extrem de contrariaţi de procesele-verbale de recepţie privind cele trei contracte. Aceste documente
sunt, în opinia unor membri din comisia parlamentară, total „atipice“. La nici unul dintre capitolele tehnice din contract nu există decât recepţii de nivel evaluator, nu şi cantitativ, al preţului plătit pentru servicii sau achiziţii.
Prezentăm integral un exemplu elocvent de recepţie, cel al deja celebrei scene de 75.000 de euro din Costineşti. „Referitor la asigurarea
de servicii artistice conexe evenimentului de divertisment, prestatorul s-a obligat prin contract să furnizeze în cadrul evenimentului următoarele: pe plaja de la Costineşti, lângă Obelix (sic!) se va instala o scenă de mari dimensiuni capabilă să atragă o importantă masă de oameni, sonorizarea şi luminile vor fi printre atracţiile importante ale evenimentului. Comisia de recepţie, analizând datele înregistrate pe suporturile magnetice de furnizorul independent de înregistrări tv, confirmă îndeplinirea obiectivului din propunerea tehnică.“ Atât şi nimic mai mult. Situaţia este identică şi în ceea ce priveşte materialele promoţionale şi cele pentru diverse premieri ale participanţilor la manifestările sportive - tricouri, şepci, pixuri etc. În documente se menţionează doar că acestea s-au dat participanţilor.
Dialogul surzilor la comisie
• Petru Lakatos (deputat): „Ar trebui să ştiţi măcar dumneavoastră câte tricouri s-au împărţit?“.
George Păduraru (consilier ministru Ridzi): „Am fost membru în comisia de recepţie la nivel naţional. Nu în Bucureşti, nu în alt oraş. Nu am această informaţie. Pot să vă spun că noi, prin acel contract, am achiziţionat un pachet de servicii. Nu tricouri!“.
• Dumitru Chiriţă (deputat): „Ştiţi că evenimentul de la Costineşti a fost organizat de MediaPro şi nu de către Mark?“.
George Ruşescu (director în MTS): „Nu, nu ştiam. Trupele au cântat, ceea ce scrie în contract s-a întâmplat la Costineşti. Mai multe nu ştiu să vă spun“.
• Paul Diaconu (director economic în MTS): „Singurele estimări cantitative sunt legate de participanţi“.
Bogdan Olteanu (deputat): „Aşa, deci nu ştiţi câte tricouri au fost aduse, câte premii
, nu v-a interesat decât numărul participanţilor?“.
Paul Diaconu: „Da“.
pentru contracte şi au făcut recepţia prestaţiilor de servicii.
Audierile de marţi de la Comisia „Ridzi“ au adus o serie de noutăţi în afacerea „2 mai“. Astfel, aşa cum a rezultat din declaraţiile preşedintei Comisiei de evaluare din MTS, Floriana Butoi, în caietele de sarcini în baza cărora s-au încheiat cele trei contracte pentru organizarea Zilei Tineretului nu erau prevăzute criteriile „bonitate şi experienţă“ pentru alegerea partenerului MTS. De asemenea, atât Floriana Butoi, cât şi ceilalţi membri ai Comisiei de evaluare au susţinut că funcţionarii nu au consultat Registrul Comerţului şi nu au ştiut că ambele firme au acelaşi acţionariat, acelaşi administrator şi aceeaşi adresă. „Au fost trei invitaţii de participare şi au fost două oferte.
(...) Criteriul de atribuire a contractului a fost preţul cel mai mic“, a afirmat Floriana Butoi.
La comisie a mai fost audiat printre alţii şi avocatul posturilor tv Antena 1 şi Antena 3, acesta declarând că nu au existat ştiri plătite privind evenimentele din 2 mai. „Nici un material nu a fost difuzat contra cost
. Materialele au fost difuzate în sensul promovării sau reliefării evenimentului.“
Deputaţii din comisie s-au arătat extrem de contrariaţi de procesele-verbale de recepţie privind cele trei contracte. Aceste documente
sunt, în opinia unor membri din comisia parlamentară, total „atipice“. La nici unul dintre capitolele tehnice din contract nu există decât recepţii de nivel evaluator, nu şi cantitativ, al preţului plătit pentru servicii sau achiziţii.
Prezentăm integral un exemplu elocvent de recepţie, cel al deja celebrei scene de 75.000 de euro din Costineşti. „Referitor la asigurarea
de servicii artistice conexe evenimentului de divertisment, prestatorul s-a obligat prin contract să furnizeze în cadrul evenimentului următoarele: pe plaja de la Costineşti, lângă Obelix (sic!) se va instala o scenă de mari dimensiuni capabilă să atragă o importantă masă de oameni, sonorizarea şi luminile vor fi printre atracţiile importante ale evenimentului. Comisia de recepţie, analizând datele înregistrate pe suporturile magnetice de furnizorul independent de înregistrări tv, confirmă îndeplinirea obiectivului din propunerea tehnică.“ Atât şi nimic mai mult. Situaţia este identică şi în ceea ce priveşte materialele promoţionale şi cele pentru diverse premieri ale participanţilor la manifestările sportive - tricouri, şepci, pixuri etc. În documente se menţionează doar că acestea s-au dat participanţilor.
Dialogul surzilor la comisie
• Petru Lakatos (deputat): „Ar trebui să ştiţi măcar dumneavoastră câte tricouri s-au împărţit?“.
George Păduraru (consilier ministru Ridzi): „Am fost membru în comisia de recepţie la nivel naţional. Nu în Bucureşti, nu în alt oraş. Nu am această informaţie. Pot să vă spun că noi, prin acel contract, am achiziţionat un pachet de servicii. Nu tricouri!“.
• Dumitru Chiriţă (deputat): „Ştiţi că evenimentul de la Costineşti a fost organizat de MediaPro şi nu de către Mark?“.
George Ruşescu (director în MTS): „Nu, nu ştiam. Trupele au cântat, ceea ce scrie în contract s-a întâmplat la Costineşti. Mai multe nu ştiu să vă spun“.
• Paul Diaconu (director economic în MTS): „Singurele estimări cantitative sunt legate de participanţi“.
Bogdan Olteanu (deputat): „Aşa, deci nu ştiţi câte tricouri au fost aduse, câte premii
, nu v-a interesat decât numărul participanţilor?“.
Paul Diaconu: „Da“.
Preşedintele Senatului a intrat neconstituţional în CSAT
Mircea Geoană s-a retras la timp din Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
Legea de adoptare a ordonanţei de urgenţă prin care, în calitate
de preşedintele al Senatului, ocupa funcţia de vicepre şedinte al CSAT a fost declarată ieri neconstituţională. Magistraţii au decis, cu majoritate de voturi, că s-au încălcat normelor constituţionale privitoare la adoptarea ordonanţei de urgenţă.
„Motivele mele de a părăsi CSAT condus de Traian Băsescu sunt cele menţionate la momentul potrivit. Nu are nicio legătură cu decizia de astăzi (ieri - n.r.). Sunt absolut hotărât să dăm CSAT, începând de anul viitor, rolul pe care trebuie să-l aibă în arhitectura puterii de stat din România”, a reluat ieri Geoană motivele invocate pentru retragerea strategică din CSAT, anunţată chiar în ziua alegerilor europarlamentare.
Legea de adoptare a ordonanţei de urgenţă prin care, în calitate
de preşedintele al Senatului, ocupa funcţia de vicepre şedinte al CSAT a fost declarată ieri neconstituţională. Magistraţii au decis, cu majoritate de voturi, că s-au încălcat normelor constituţionale privitoare la adoptarea ordonanţei de urgenţă.
„Motivele mele de a părăsi CSAT condus de Traian Băsescu sunt cele menţionate la momentul potrivit. Nu are nicio legătură cu decizia de astăzi (ieri - n.r.). Sunt absolut hotărât să dăm CSAT, începând de anul viitor, rolul pe care trebuie să-l aibă în arhitectura puterii de stat din România”, a reluat ieri Geoană motivele invocate pentru retragerea strategică din CSAT, anunţată chiar în ziua alegerilor europarlamentare.
Băsescu tensionează relaţiile cu Moldova şi Rusia
Preşedintele României riscă să tensioneze relaţiile cu Moscova şi Chişinăul exprimându-şi speranţa că opoziţia prooccidentală va câştiga alegerile din aceasta lună, relatează Reuters.
“Sper ca forţele democratice, actuala opoziţie, să obţină rezultate mai bune
după alegerile din 2009”, a declarat Traian Băsescu la o întâlnire avută marţi cu jurnaliştii străini din România. “Considerăm că după alegeri, indiferent de cine se va afla la putere, relaţiile bilaterale vor intra pe un făgaş normal. Nimeni nu ne poate schimba scopul de a aduce Moldova mai aproape de UE... avem această datorie faţă de populaţia din Moldova”, a mai spus Băsescu, citat de Reuters.
Agenţia aminteşte de protestele postelectorale care au avut loc în aprilie la Chişinău şi acuzele lansate de autorităţile moldovene, potrivit cărora violenţele au fost puse la cale în România.
Totodată, Rusia a susţinut că protestele urmăreau să submineze suveranitatea Republicii Moldova şi a îndreptat degetul către România, arată Reuters. Voronin a acuzat opoziţia că doreşte ca Moldova să fie înghiţită de România şi că nu a făcut nimic pentru a se distanţa de retorica “unionistă” a liderilor din România, care oferă moldovenilor burse educaţionale şi paşapoarte. Circa 800.000 de moldoveni au depus cerere pentru obţinerea paşaportului românesc. “Evaluăm că în timp nu mai mult de două milioane de cetăţeni moldoveni îşi vor redobândi cetăţenia română”, a apreciat Băsescu, citat de Reuters.
Declaraţiile preşedintelui au fost preluate şi de Associated Press, care comentează că acestea vor deranja autorităţile moldovene. Preluând Associated Press, agenţia procomunistă moldoveană Omega arată că Băsescu nu a nominalizat partidele democratice, însă a subliniat că are în vedere toate partidele participante la scrutin, în afara Partidului Comuniştilor.
“Sper ca forţele democratice, actuala opoziţie, să obţină rezultate mai bune
după alegerile din 2009”, a declarat Traian Băsescu la o întâlnire avută marţi cu jurnaliştii străini din România. “Considerăm că după alegeri, indiferent de cine se va afla la putere, relaţiile bilaterale vor intra pe un făgaş normal. Nimeni nu ne poate schimba scopul de a aduce Moldova mai aproape de UE... avem această datorie faţă de populaţia din Moldova”, a mai spus Băsescu, citat de Reuters.
Agenţia aminteşte de protestele postelectorale care au avut loc în aprilie la Chişinău şi acuzele lansate de autorităţile moldovene, potrivit cărora violenţele au fost puse la cale în România.
Totodată, Rusia a susţinut că protestele urmăreau să submineze suveranitatea Republicii Moldova şi a îndreptat degetul către România, arată Reuters. Voronin a acuzat opoziţia că doreşte ca Moldova să fie înghiţită de România şi că nu a făcut nimic pentru a se distanţa de retorica “unionistă” a liderilor din România, care oferă moldovenilor burse educaţionale şi paşapoarte. Circa 800.000 de moldoveni au depus cerere pentru obţinerea paşaportului românesc. “Evaluăm că în timp nu mai mult de două milioane de cetăţeni moldoveni îşi vor redobândi cetăţenia română”, a apreciat Băsescu, citat de Reuters.
Declaraţiile preşedintelui au fost preluate şi de Associated Press, care comentează că acestea vor deranja autorităţile moldovene. Preluând Associated Press, agenţia procomunistă moldoveană Omega arată că Băsescu nu a nominalizat partidele democratice, însă a subliniat că are în vedere toate partidele participante la scrutin, în afara Partidului Comuniştilor.
Mircea Geoană, homeless de lux
Preşedintele PSD a renunţat să-şi mai cumpere prima casă din viaţă, deoarece preferă „programul” chiriaş la stat.
Mircea Geoană este abonat pe viaţă la locuinţele pentru demnitari ale statului. Preşedintele PSD a renunţat la ideea de a-şi mai cumpăra o locuinţă. „Nu ştiu dacă mai avem puterea financiară la dobânzile de azi”, s-a plâns Geoană de creditele ipotecare. Într-o emisiune la Realitatea FM, liderul social- democrat s-a mândrit cu statutul de chiriaş la stat de 24 de ani, pe care şi-l va păstra dacă ajunge la Palatul Cotroceni: legea prevede o locuinţă de serviciu pentru preşedintele Românei.
„Aşa am facut şi eu acum 24 de ani şi o lună când m-am căsătorit. Am luat de la fondul locativ de stat o casă
cu chirie. Şi acum tot cu chirie
stau”, a povestit Geoană. Preşedinţia Românei este ultima fază a rezolvării pro blemelor sale locative. Ca fost şef de stat, el va avea pentru restul vieţii privilegiul unei locuinţe.
Atârnat la RA-APPS
Problemele lui Geoană cu locuinţa au început în 2005, imediat ce nu a mai fost ministru. Deşi nu mai avea dreptul, el şi-a aranjat închirierea la un preţ simbolic a unei vile de la RA-APPS. Presat public de întrebările jurnaliştilor, dar şi şantajat de guvernul liberal, care i-a mărit după trei ani chiria, Geoană a anunţat în 2007 că îşi va achiziţiona o locuinţă prin credit
ipotecar, deşi în conturile
sale se găseau câteva sute de mii de dolari.
Mircea Geoană este abonat pe viaţă la locuinţele pentru demnitari ale statului. Preşedintele PSD a renunţat la ideea de a-şi mai cumpăra o locuinţă. „Nu ştiu dacă mai avem puterea financiară la dobânzile de azi”, s-a plâns Geoană de creditele ipotecare. Într-o emisiune la Realitatea FM, liderul social- democrat s-a mândrit cu statutul de chiriaş la stat de 24 de ani, pe care şi-l va păstra dacă ajunge la Palatul Cotroceni: legea prevede o locuinţă de serviciu pentru preşedintele Românei.
„Aşa am facut şi eu acum 24 de ani şi o lună când m-am căsătorit. Am luat de la fondul locativ de stat o casă
cu chirie. Şi acum tot cu chirie
stau”, a povestit Geoană. Preşedinţia Românei este ultima fază a rezolvării pro blemelor sale locative. Ca fost şef de stat, el va avea pentru restul vieţii privilegiul unei locuinţe.
Atârnat la RA-APPS
Problemele lui Geoană cu locuinţa au început în 2005, imediat ce nu a mai fost ministru. Deşi nu mai avea dreptul, el şi-a aranjat închirierea la un preţ simbolic a unei vile de la RA-APPS. Presat public de întrebările jurnaliştilor, dar şi şantajat de guvernul liberal, care i-a mărit după trei ani chiria, Geoană a anunţat în 2007 că îşi va achiziţiona o locuinţă prin credit
ipotecar, deşi în conturile
sale se găseau câteva sute de mii de dolari.
Mircea Geoană: Mi-ar fi uşor să stau să mă uit cum Băsescu se prăbuşeşte în sondaje
A fost o politică extrem de imprudentă în ultimii patru ani, şi cred că cel mai bine mi-ar fi să stau şi să ma uit cum Băsescu se prăbuşeşete în sondaje, să stau pe margine şi să-mi frec mâinile şi să las faimoasa tripletă Băsescu Boc şi Pogea să ia tot negativul acestei crize", a spus Mircea Geoană în cadrul unei emisiuni la un post de televiziune.
Mircea Geoană cred că "PSD este un partid care ştie să gestioneze economia".
"Suntem foarte buni
la gestionarea economiei. PSD este un partid care a ştiut să crească economia
şi să asigure
protecţie socială în acelaşi timp. Este, daca vreţi, o provocare intelectuală şi politică, în primul
rând la adresa partenerului de guvernare, prin care le spunem: Nu vă daţi seama că aşa nu mai merge?", a afirmat Geoană.
Liderul PSD crede că actualul guvern va fi supus unui test decisiv în această toamnă.
"Un Guvern nu este etern. Pentru acest guvern, în actuala sa configuraţie, începutul toamnei reprezintă un test decisiv. Pentru mine, soarta acestui Guvern depinde foarte mult de aceste trei luni de vară", a declarat Geoană.
Mircea Geoană: Mi-ar fi uşor să stau să mă uit cum Băsescu se prăbuşeşte în sondaje
Mircea Geoană cred că "PSD este un partid care ştie să gestioneze economia".
"Suntem foarte buni
la gestionarea economiei. PSD este un partid care a ştiut să crească economia
şi să asigure
protecţie socială în acelaşi timp. Este, daca vreţi, o provocare intelectuală şi politică, în primul
rând la adresa partenerului de guvernare, prin care le spunem: Nu vă daţi seama că aşa nu mai merge?", a afirmat Geoană.
Liderul PSD crede că actualul guvern va fi supus unui test decisiv în această toamnă.
"Un Guvern nu este etern. Pentru acest guvern, în actuala sa configuraţie, începutul toamnei reprezintă un test decisiv. Pentru mine, soarta acestui Guvern depinde foarte mult de aceste trei luni de vară", a declarat Geoană.
Mircea Geoană: Mi-ar fi uşor să stau să mă uit cum Băsescu se prăbuşeşte în sondaje
Comisia de anchetă va finaliza joi raportul în cazul Ridzi
Deputaţii din Comisia de anchetă în cazul Ridzi au decis astăzi, să dea joi, 9 iulie, un raport final privind modul în care a fost organizată Ziua Tineretului, acceptând să-i audieze şi pe reprezentanţii firmelor
Loco, Clir şi DBV Media.
Comisia de anchetă a decis, la propunerea liberalului Bogdan Olteanu, să lucreze miercuri şi joi până la epuizarea ordinii de zi, pentru ca joi forul să finalizeze raportul în cazul Ridzi.
"Noi propunem ca, după ce se finalizează audierea celor trei firme
, sigur în ipoteza în care mâine se vor prezenta şi după ce o vom audia şi pe doamna ministru, să continuăm să lucrăm miercuri şi joi, adică atât cât avem program
de lucru aprobat până finalizăm un punct de vedere comun al Comisiei, care poate să fie un raport comun, să fie rapoarte alternative" a spus Olteanu.
Iniţial, membrii forului au decis prin vot să nu îi inivite la audieri pe reprezentanţii firmelor Loco, Clir şi DBV Media, propunerea democrat-liberalului Gelu Vişan în acest sens fiind respinsă. Şedinţa Comisiei a fost iniţial declarată închisă, după care a fost reluată, deputaţii adoptând două propuneri: cea a lui Bogdan Olteanu de finalizare a raportului şi o propunere a Aurei Vasile, privind audierea celor trei firme.
Loco, Clir şi DBV Media.
Comisia de anchetă a decis, la propunerea liberalului Bogdan Olteanu, să lucreze miercuri şi joi până la epuizarea ordinii de zi, pentru ca joi forul să finalizeze raportul în cazul Ridzi.
"Noi propunem ca, după ce se finalizează audierea celor trei firme
, sigur în ipoteza în care mâine se vor prezenta şi după ce o vom audia şi pe doamna ministru, să continuăm să lucrăm miercuri şi joi, adică atât cât avem program
de lucru aprobat până finalizăm un punct de vedere comun al Comisiei, care poate să fie un raport comun, să fie rapoarte alternative" a spus Olteanu.
Iniţial, membrii forului au decis prin vot să nu îi inivite la audieri pe reprezentanţii firmelor Loco, Clir şi DBV Media, propunerea democrat-liberalului Gelu Vişan în acest sens fiind respinsă. Şedinţa Comisiei a fost iniţial declarată închisă, după care a fost reluată, deputaţii adoptând două propuneri: cea a lui Bogdan Olteanu de finalizare a raportului şi o propunere a Aurei Vasile, privind audierea celor trei firme.
Angajaţii Ministerului Tineretului şi Sportului se apără cu „nu ştiu”
„Nu ştiu”, „nu mi s-a spus să aduc documente
în faţa comisiei”, „nu intră în atribuţiile mele”, au fost răspunsurile cele mai frecvente oferite de angajaţii Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS) în faţa comisiei parlamentare care anchetează cazul „Ridzi - 2 Mai”.
Nota bate verificarea
Preşedintele comisiei de evaluare din MTS, Floriana Butoi, a recunoscut că în caietele de sarcini în baza cărora s-au încheiat contractele nu erau prevăzute criteriile “bonitate şi experienţă”. De altfel, subiectul cheltuielilor a provocat un dialog fascinant între Bogdan Olteanu (PNL) şi Floriana Butoi.
“Consideraţi că trebuia să luaţi în considerare, că trebuia să primiţi un preţ real şi serios, conform reglementărilor în vigoare?”, a întrebat Olteanu “Nu m-am gândit la asta. Am aplicat nota de fundamentare”, a răspuns Butoi, singura informaţie concretă oferită de angajata MTS fiind că nota de fundamentare a fost semnată de ministrul Monica Iacob Ridzi. De asemenea, alte două membre ale comisiei de evaluare au afirmat că nu au observat că cele două firme
care au câştigat contractul au acelaşi administrator.
Scandal pe tricouri
Deputaţii au pus sub semnul întrebării procesele-verbale de recepţie privind contractele. Nu există decât recepţii de nivel evaluator, nu şi cantitativ, şi la fel s-a întâmplat şi cu materialele promoţionale, cum ar fi şepcile sau pixurile. În documente se menţionează doar că s-au dat participanţilor, dar nimic referitor la cantitate. Şi aici răspunsurile au fost în acelaşi registru.
“Nu am această informaţie. Pot să vă spun că noi, prin acel contract, am achiziţionat un pachet de servicii. Nu tricouri!”, a spus George Păduraru, consilierul ministrului. Răspunsul l-a enervat pe PSD-istul Victor Socaciu, care l-a caracterizat drept “nesimţit” pe angajatul MTS. În replică, consilierul a ameninţat că nu mai dă nici un răspuns până când nu va primi scuze şi a plecat de la masa
unde era audiat. Bogdan Olteanu (PNL) a cerut evacuarea din sală, dar nu a mai fost supusă la vot.
în faţa comisiei”, „nu intră în atribuţiile mele”, au fost răspunsurile cele mai frecvente oferite de angajaţii Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS) în faţa comisiei parlamentare care anchetează cazul „Ridzi - 2 Mai”.
Nota bate verificarea
Preşedintele comisiei de evaluare din MTS, Floriana Butoi, a recunoscut că în caietele de sarcini în baza cărora s-au încheiat contractele nu erau prevăzute criteriile “bonitate şi experienţă”. De altfel, subiectul cheltuielilor a provocat un dialog fascinant între Bogdan Olteanu (PNL) şi Floriana Butoi.
“Consideraţi că trebuia să luaţi în considerare, că trebuia să primiţi un preţ real şi serios, conform reglementărilor în vigoare?”, a întrebat Olteanu “Nu m-am gândit la asta. Am aplicat nota de fundamentare”, a răspuns Butoi, singura informaţie concretă oferită de angajata MTS fiind că nota de fundamentare a fost semnată de ministrul Monica Iacob Ridzi. De asemenea, alte două membre ale comisiei de evaluare au afirmat că nu au observat că cele două firme
care au câştigat contractul au acelaşi administrator.
Scandal pe tricouri
Deputaţii au pus sub semnul întrebării procesele-verbale de recepţie privind contractele. Nu există decât recepţii de nivel evaluator, nu şi cantitativ, şi la fel s-a întâmplat şi cu materialele promoţionale, cum ar fi şepcile sau pixurile. În documente se menţionează doar că s-au dat participanţilor, dar nimic referitor la cantitate. Şi aici răspunsurile au fost în acelaşi registru.
“Nu am această informaţie. Pot să vă spun că noi, prin acel contract, am achiziţionat un pachet de servicii. Nu tricouri!”, a spus George Păduraru, consilierul ministrului. Răspunsul l-a enervat pe PSD-istul Victor Socaciu, care l-a caracterizat drept “nesimţit” pe angajatul MTS. În replică, consilierul a ameninţat că nu mai dă nici un răspuns până când nu va primi scuze şi a plecat de la masa
unde era audiat. Bogdan Olteanu (PNL) a cerut evacuarea din sală, dar nu a mai fost supusă la vot.
Antonescu, senator la fără frecvenţă
A schimbat Camera Deputaţilor cu Senatul, dar şi-a păstrat obiceiul de a nu călca pe la Parlament.
Liderul PNL Crin Antonescu rămâne „campionul absenţelor”, participând doar la 1% din voturile finale, potrivit unei monitorizări realizate de Institutul pentru Politici Publice (IPP), în perioada februarie-iunie. Liberalii domină şi în topul absenteismului de la Camera
Deputaţilor, Ludovic Orban şi Nini Săpunaru având o rată
de participare la vot de doar 7%.
Potrivit IPP, printre codaşii de pe listele de prezenţă la voturile finale se află senatorii Marko Bela (UDMR) - 7%, Dan Voiculescu (PC) - 17%, Miron Mitrea (PSD) - 21%, precum şi deputaţii Viorel Hrebenciuc (PSD) - 8%, Nicolae Băniciou (PSD) - 19%, Robert Negoiţă (PSD) - 23% şi Călin Popescu-Tăriceanu (24%). La polul opus se află senatorii Anca Boagiu (PDL) şi Alexandru Mazăre (PSD), cu 74%, respectiv 54%. Dintre deputaţi, cel mai bine la capitolul prezenţă stă Marian Săniuţă (PSD), care a participat la toate voturile finale.
Liderul PNL Crin Antonescu rămâne „campionul absenţelor”, participând doar la 1% din voturile finale, potrivit unei monitorizări realizate de Institutul pentru Politici Publice (IPP), în perioada februarie-iunie. Liberalii domină şi în topul absenteismului de la Camera
Deputaţilor, Ludovic Orban şi Nini Săpunaru având o rată
de participare la vot de doar 7%.
Potrivit IPP, printre codaşii de pe listele de prezenţă la voturile finale se află senatorii Marko Bela (UDMR) - 7%, Dan Voiculescu (PC) - 17%, Miron Mitrea (PSD) - 21%, precum şi deputaţii Viorel Hrebenciuc (PSD) - 8%, Nicolae Băniciou (PSD) - 19%, Robert Negoiţă (PSD) - 23% şi Călin Popescu-Tăriceanu (24%). La polul opus se află senatorii Anca Boagiu (PDL) şi Alexandru Mazăre (PSD), cu 74%, respectiv 54%. Dintre deputaţi, cel mai bine la capitolul prezenţă stă Marian Săniuţă (PSD), care a participat la toate voturile finale.
Sorana Cârstea şi Victor Hănescu au părăsit Wimbledonul în turul III
Sportivii prezenţi pe tabloul principal de la Wimbledon au reuşit performanţe deosebite în acest an. Victor Hănescu şi-a egalat performanţa obţinută în 2003, când a fost eliminat tot în turul III al turneului de Mare Slem, iar Sorana Cârstea a ajuns la cel mai bun
rezultat al său pe iarba londoneză.
Primii jucatori romani din ierarhia mondiala au încasat împreună, aproximativ 60 de mii de lire sterline.
2009 se anunţă un an deosebit în ce priveşte rezultatele jucătorilor de tenis. După parcursul surprinzător de pe zgura pariziană, Sorana Cârstea şi Victor Hănescu au confirmat forma bună în care se află şi au realizat alte performanţe şi la Wimbledon. După ce şi-a egalat cel mai bun rezultat pe iarba londoneză, respectiv accederea în turul trei al competiţiei, Hănescu s-a întors acasă cu 30 de mii de lire şi 90 de puncte în clasamentul ATP.
Cu aceeaşi sumă s-a ales şi Sorana Cârstea, care a reuşit cea mai bună performanţă a carierei la turneul de mare şlem din Anglia. De altfel, pentru tenismenii români Wimbledonul se dovedeşte a fi cel mai bun remediu în vreme de criză. Cei opt români intraţi pe tabloul principal, au totalizat în zilele deconcurs ale turneului 165 mii de lire sterline.
rezultat al său pe iarba londoneză.
Primii jucatori romani din ierarhia mondiala au încasat împreună, aproximativ 60 de mii de lire sterline.
2009 se anunţă un an deosebit în ce priveşte rezultatele jucătorilor de tenis. După parcursul surprinzător de pe zgura pariziană, Sorana Cârstea şi Victor Hănescu au confirmat forma bună în care se află şi au realizat alte performanţe şi la Wimbledon. După ce şi-a egalat cel mai bun rezultat pe iarba londoneză, respectiv accederea în turul trei al competiţiei, Hănescu s-a întors acasă cu 30 de mii de lire şi 90 de puncte în clasamentul ATP.
Cu aceeaşi sumă s-a ales şi Sorana Cârstea, care a reuşit cea mai bună performanţă a carierei la turneul de mare şlem din Anglia. De altfel, pentru tenismenii români Wimbledonul se dovedeşte a fi cel mai bun remediu în vreme de criză. Cei opt români intraţi pe tabloul principal, au totalizat în zilele deconcurs ale turneului 165 mii de lire sterline.
Steaua: Liţu va fi împrumutat la Gaz Metan pentru un an, dacă medieşenii rămân în Liga I
Directorul general al clubului Gaz Metan Mediaş, Ioan Horoba, a declarat, astăzi, agenţiei NewsIn, că a ajuns la un acord cu Steaua pentru împrumutul lui Alin Liţu, dar atacantul va accepta oferta
doar dacă medieşenii vor rămâne în prima
ligă.
"Alin este deja în cantonamentul echipei. Noi am ajuns la un acord cu Steaua pentru un împrumut pe un sezon, dar el va rămâne la Gaz Metan doar dacă ne vom menţine în Liga I, ceea ce sunt sigur că se va întâmpla. Noi
ne întărim pentru Liga I şi nu putem ţine jucătorii cu forţa, dacă vom retrograda", a spus Horoba.
La rândul său, atacantul a afirmat, pentru NewsIn, că se simte bine la Gaz Metan Mediaş şi ar vrea să joace pentru echipa antrenată de Cristian Pustai, însă doar dacă aceasta va rămâne în Liga I. "Sunt în cantonament cu Gaz Metan la Reghin, iar cei de aici m-au impresionat foarte mult. Îmi plac oamenii de aici, pentru că sunt mai calmi. Am vorbit şi cu Vâtcă înainte să vin, iar el m-a convins. Voi rămâne doar dacă vom juca în Liga I, altfel nu", a precizat jucătorul.
Alin Liţu (22 de ani) a debutat în Liga I la Steaua, în sezonul 2004-2005, dar nu a reuşit să se impună, astfel că a fost împrumutat, pe rând, la Jiul Petroşani şi Gloria Buzău. La începutul returului campionatului trecut, Liţu a revenit de la Buzău la Steaua, dar nu a jucat decât 8 meciuri pentru roş-albaştri, în care nu a reuşit să marcheze niciun gol.
Gaz Metan Mediaş a terminat campionatul pe locul 15, primul retrogradabil, dar ar putea rămâne în Liga I în cazul în care FC Argeş va fi retrogradată din cauza scandalului de corupţie din arbitraj, în care este implicat patronul Cornel Penescu. Cazul va fi judecat de comisiile din cadrul LPF, iar o decizie finală trebuie luată până la data de 24 iulie, potrivit lui Dumitru Dragomir.
Altfel, Gaz Metan a început luni primul cantonament al verii, la Reghin. Pe lângă Liţu şi Vâtcă, Cristian Pustai a reţinut în lot doi dintre cei cinci fotbalişti slovaci pe care i-a avut în pregătire, portarul Milos Buchta (29 ani), ultima dată
la Tatran Presov, şi Karel Kratochvil (27 ani), fundaş central, ultima dată la Inter Bratislava.
doar dacă medieşenii vor rămâne în prima
ligă.
"Alin este deja în cantonamentul echipei. Noi am ajuns la un acord cu Steaua pentru un împrumut pe un sezon, dar el va rămâne la Gaz Metan doar dacă ne vom menţine în Liga I, ceea ce sunt sigur că se va întâmpla. Noi
ne întărim pentru Liga I şi nu putem ţine jucătorii cu forţa, dacă vom retrograda", a spus Horoba.
La rândul său, atacantul a afirmat, pentru NewsIn, că se simte bine la Gaz Metan Mediaş şi ar vrea să joace pentru echipa antrenată de Cristian Pustai, însă doar dacă aceasta va rămâne în Liga I. "Sunt în cantonament cu Gaz Metan la Reghin, iar cei de aici m-au impresionat foarte mult. Îmi plac oamenii de aici, pentru că sunt mai calmi. Am vorbit şi cu Vâtcă înainte să vin, iar el m-a convins. Voi rămâne doar dacă vom juca în Liga I, altfel nu", a precizat jucătorul.
Alin Liţu (22 de ani) a debutat în Liga I la Steaua, în sezonul 2004-2005, dar nu a reuşit să se impună, astfel că a fost împrumutat, pe rând, la Jiul Petroşani şi Gloria Buzău. La începutul returului campionatului trecut, Liţu a revenit de la Buzău la Steaua, dar nu a jucat decât 8 meciuri pentru roş-albaştri, în care nu a reuşit să marcheze niciun gol.
Gaz Metan Mediaş a terminat campionatul pe locul 15, primul retrogradabil, dar ar putea rămâne în Liga I în cazul în care FC Argeş va fi retrogradată din cauza scandalului de corupţie din arbitraj, în care este implicat patronul Cornel Penescu. Cazul va fi judecat de comisiile din cadrul LPF, iar o decizie finală trebuie luată până la data de 24 iulie, potrivit lui Dumitru Dragomir.
Altfel, Gaz Metan a început luni primul cantonament al verii, la Reghin. Pe lângă Liţu şi Vâtcă, Cristian Pustai a reţinut în lot doi dintre cei cinci fotbalişti slovaci pe care i-a avut în pregătire, portarul Milos Buchta (29 ani), ultima dată
la Tatran Presov, şi Karel Kratochvil (27 ani), fundaş central, ultima dată la Inter Bratislava.
Sorana Cirstea, implicata, fara voia ei, intr-un scandal la Wimbledon
Cand vine vorba de programul turneului feminin de tenis de la Wimbledon, singurul criteriu care pare sa conteze este frumusetea. Si culmea, totul a inceput tocmai cu romanca Sorana Cirstea. Potrivit "Daily Mail", dupa ce, vineri, Roger Federer a parasit terenul principal, meciul urmator era cel dintre romanca Sorana Cirstea si jucatoarea din Belarus, Victoria Azarenka. Daca ambele jucatoare, in varsta de 19 ani, ocupa locuri fruntase in ceea ce priveste frumusetea, nu acelasi lucru se poate spune si despre cele din clasament.
Astfel incat Sorana se afla pe pozitia 28, in timp de Victoria, care a si castigat meciul contra romancei, se afla pe locul opt. In plus
, faptul ca multe locuri din peluze au ramas goale la meciul celor doua, sugereaza ca publicul n-a fost tocmai impresionat de calitatea jocului.
Acest lucru nu duce decat la o singura concluzie: aceea ca tenismenele atragatoare au fost repartizate pe terenul principal pentru a incanta privirea publicului televiziunii BBC, intrucat multora dintre telespectatori le pasa mai mult de cum arata jucatoarele, decat de tehnica lor de joc
.
"Comitetul de la Wimbledon, nu noi decidem ordinea meciurilor. Dar in mod clar este mai avantajos pentru noi ca niste jucatoare atragatoare sa joace pe terenul principal. Nimeni nu a auzit de multe dintre ele pana acum, astfel incat, daca sunt dragute, le propulseaza cu siguranta. Preferata noastra ar fi o britanica sau o frumusete, intrucat asta creste audienta", a declarat o sursa din interiorul
BBC.
Astfel incat Sorana se afla pe pozitia 28, in timp de Victoria, care a si castigat meciul contra romancei, se afla pe locul opt. In plus
, faptul ca multe locuri din peluze au ramas goale la meciul celor doua, sugereaza ca publicul n-a fost tocmai impresionat de calitatea jocului.
Acest lucru nu duce decat la o singura concluzie: aceea ca tenismenele atragatoare au fost repartizate pe terenul principal pentru a incanta privirea publicului televiziunii BBC, intrucat multora dintre telespectatori le pasa mai mult de cum arata jucatoarele, decat de tehnica lor de joc
.
"Comitetul de la Wimbledon, nu noi decidem ordinea meciurilor. Dar in mod clar este mai avantajos pentru noi ca niste jucatoare atragatoare sa joace pe terenul principal. Nimeni nu a auzit de multe dintre ele pana acum, astfel incat, daca sunt dragute, le propulseaza cu siguranta. Preferata noastra ar fi o britanica sau o frumusete, intrucat asta creste audienta", a declarat o sursa din interiorul
BBC.
Gigi Becali: Era ultimul lucru pe care puteam să-l cred, că Gică Popescu a fost turnător la Securitate
Patronul Stelei, Gigi Becali, a declarat astăzi că a fost şocat în momentul în care a aflat din presă că Gică Popescu a fost turnător la Securitate! Acesata a mai spus că el nu ar fi făcut niciodată aşa ceva.
"Nu ştiu ce să spun, am rămas mască când am văzut dimineaţă. M-am blocat, am zis că nu-i adevărat. Era o chestie care nu-mi venea să cred. Apoi am văzut şi conferinţa de presă. Puteam să zic că mor mâine, dar să zic că Gică Popescu a colaborat cu Securitatea, asta nu puteam să cred. N-aş vrea decât să spun că am rămas şocat şi era ultimul lucru pe care puteam să-l cred, că Gică Popescu a fost turnător la Securitate. Pe mine m-a respectat şi îl respect, dar dacă mă pui pe mine să mă cheme Popescu sau Petrescu din Becali, eu nu scriu asta. Poţi să mă omori, eu nu scriu aşa ceva dacă dau o declaraţie", a declarat Gigi Becali la GSP TV.
Conform informaţiilor apărute astăzi în presă, Gică Popescu a colaborat cu Securitatea, dupa ce a împlinit vârsta de 18 ani, având nume de cod "Petrescu". Popescu a negat aceste informaţii, spunând că notele din dosarul
său au fost falsificate.
"Nu ştiu ce să spun, am rămas mască când am văzut dimineaţă. M-am blocat, am zis că nu-i adevărat. Era o chestie care nu-mi venea să cred. Apoi am văzut şi conferinţa de presă. Puteam să zic că mor mâine, dar să zic că Gică Popescu a colaborat cu Securitatea, asta nu puteam să cred. N-aş vrea decât să spun că am rămas şocat şi era ultimul lucru pe care puteam să-l cred, că Gică Popescu a fost turnător la Securitate. Pe mine m-a respectat şi îl respect, dar dacă mă pui pe mine să mă cheme Popescu sau Petrescu din Becali, eu nu scriu asta. Poţi să mă omori, eu nu scriu aşa ceva dacă dau o declaraţie", a declarat Gigi Becali la GSP TV.
Conform informaţiilor apărute astăzi în presă, Gică Popescu a colaborat cu Securitatea, dupa ce a împlinit vârsta de 18 ani, având nume de cod "Petrescu". Popescu a negat aceste informaţii, spunând că notele din dosarul
său au fost falsificate.
Final seducator la TNB
Teatrul National din Bucuresti
si-a incheiat stagiunea printr-un spectacol extraordinar. Angela Gheorghiu si Dan Grigore (foto) impreuna cu invitatii lor: Radu Beligan, Victor Rebengiuc, Horatiu Malaele, Johnny Raducanu, Gabriel Croitoru, Mihai Ungureanu au adus la rampa muzica, poezia si teatrul. Amfitrionul evenimentului a fost directorul Ion Caramitru.
In Sala Mare, intr-un cadru rafinat, dominat de un pian Stainway, fotolii somptuoase si sfesnice cu lumanari, opt artisti ofera publicului entuziasmat si emotionat superbe recitaluri intr-un spectacol-recital. Geniu al naturaletei, Radu Beligan farmeca prin umor si spirit, dand viata
versurilor lui Toparceanu sau aforismelor lui Tudor Musatescu. Momente de paroxism sunt piruetele comice si lirice ale lui Horatiu Malaele in universul poeziei lui Nichita Stanescu, Emil Brumaru, Nazim Hikmet. Intitulate "de dragoste" si "de viata", ele stralucesc prin excentricitate, sarcasm, verva si candoare.
La antipod Victor Rebengiuc ne duce in zona gravitatii si a dramaticului cu poemul "La salul negru" de Puskin. Antologica a fost interpretarea de catre marele actor a monologului lui Prospero: "Noi suntem din plamada din care sunt facute visele / Aici sa stati, va tine vraja-n loc." Nu numai Shakespeare va tine publicul sub vraja sa, ci si Eminescu. Memorabila a fost magia cuvintelor din "Scrisoarea I" in rostirea lui Ion Caramitru. In acordurile "Sonatei Lunii" de Beethoven cantata la pian de Dan Grigore, trairile actorului captiveaza, incarca incandescent spatiul de joc
.
"Senzationala clasa mondiala, sensibilitatea si spiritul ales" ale lui Dan Grigore, despre care scrie elogios presa straina, le-am admirat in secvente solo interpretand bijuterii muzicale de: Bach, Schumann, Chopin, Rachmaninov, Brahms sau in duet cu fostul sau elev, pianistul Mihai Ungureanu, directorul Filarmonicii Oltenia. Remarcabil a fost dialogul maestrului Dan Grigore cu violonistul Gabriel Croitoru. Folosind o vioara care a apartinut lui George Enescu, artistul a incantat auditoriul cu cateva creatii de Fritz Kreissler.
Cuceritoare au fost si fanteziile muzicale ale lui Johnny Raducanu "un singuratic. De geniu", cum il prezinta sugestiv Ion Caramitru.
Carismatica Angela Gheorghiu, cu vocea ei unica si senzationala prezenta scenica ce au impus-o ca vedeta de opera de talie internationala, aduce un fior senzual intalnirii. Prin glas, trup, ochi, iradiaza o forta magnetica. Prin frumusete
si temperatura inalta a interpretarii in registre diferite - de la cantecele romanesti de Tiberiu Brediceanu, arii din opera "Tosca" de Puccini, la opereta "My Fair Lady" de Loewe, artista trezeste adoratia partenerilor si a spectatorilor. Vrajit, Radu Beligan ii ofera un trandafir, iar Dan Grigore coboara in sala sa o aplaude impreuna cu publicul. Cu totii pleaca intr-o stare de euforie de la aceasta reprezentatie seducatoare care innobileaza prima scena a tarii.
Final seducator la TNB
si-a incheiat stagiunea printr-un spectacol extraordinar. Angela Gheorghiu si Dan Grigore (foto) impreuna cu invitatii lor: Radu Beligan, Victor Rebengiuc, Horatiu Malaele, Johnny Raducanu, Gabriel Croitoru, Mihai Ungureanu au adus la rampa muzica, poezia si teatrul. Amfitrionul evenimentului a fost directorul Ion Caramitru.
In Sala Mare, intr-un cadru rafinat, dominat de un pian Stainway, fotolii somptuoase si sfesnice cu lumanari, opt artisti ofera publicului entuziasmat si emotionat superbe recitaluri intr-un spectacol-recital. Geniu al naturaletei, Radu Beligan farmeca prin umor si spirit, dand viata
versurilor lui Toparceanu sau aforismelor lui Tudor Musatescu. Momente de paroxism sunt piruetele comice si lirice ale lui Horatiu Malaele in universul poeziei lui Nichita Stanescu, Emil Brumaru, Nazim Hikmet. Intitulate "de dragoste" si "de viata", ele stralucesc prin excentricitate, sarcasm, verva si candoare.
La antipod Victor Rebengiuc ne duce in zona gravitatii si a dramaticului cu poemul "La salul negru" de Puskin. Antologica a fost interpretarea de catre marele actor a monologului lui Prospero: "Noi suntem din plamada din care sunt facute visele / Aici sa stati, va tine vraja-n loc." Nu numai Shakespeare va tine publicul sub vraja sa, ci si Eminescu. Memorabila a fost magia cuvintelor din "Scrisoarea I" in rostirea lui Ion Caramitru. In acordurile "Sonatei Lunii" de Beethoven cantata la pian de Dan Grigore, trairile actorului captiveaza, incarca incandescent spatiul de joc
.
"Senzationala clasa mondiala, sensibilitatea si spiritul ales" ale lui Dan Grigore, despre care scrie elogios presa straina, le-am admirat in secvente solo interpretand bijuterii muzicale de: Bach, Schumann, Chopin, Rachmaninov, Brahms sau in duet cu fostul sau elev, pianistul Mihai Ungureanu, directorul Filarmonicii Oltenia. Remarcabil a fost dialogul maestrului Dan Grigore cu violonistul Gabriel Croitoru. Folosind o vioara care a apartinut lui George Enescu, artistul a incantat auditoriul cu cateva creatii de Fritz Kreissler.
Cuceritoare au fost si fanteziile muzicale ale lui Johnny Raducanu "un singuratic. De geniu", cum il prezinta sugestiv Ion Caramitru.
Carismatica Angela Gheorghiu, cu vocea ei unica si senzationala prezenta scenica ce au impus-o ca vedeta de opera de talie internationala, aduce un fior senzual intalnirii. Prin glas, trup, ochi, iradiaza o forta magnetica. Prin frumusete
si temperatura inalta a interpretarii in registre diferite - de la cantecele romanesti de Tiberiu Brediceanu, arii din opera "Tosca" de Puccini, la opereta "My Fair Lady" de Loewe, artista trezeste adoratia partenerilor si a spectatorilor. Vrajit, Radu Beligan ii ofera un trandafir, iar Dan Grigore coboara in sala sa o aplaude impreuna cu publicul. Cu totii pleaca intr-o stare de euforie de la aceasta reprezentatie seducatoare care innobileaza prima scena a tarii.
Final seducator la TNB
Actiune, motor! la periferie
Astazi incep filmarile la pelicula "Periferic", dupa o idee de Cristian Mungiu si Ioana Uricaru, debutul in lungmetraj al regizorului Bogdan George Apetri, informeaza Mediafax. Din distributia filmului fac parte, printre altii, Ana Ularu, Mimi Branescu, Andi Vasluianu, Ioana Flora si Timotei Duma. Filmarile vor avea loc timp
de cinci saptamani, in Bucuresti
si in imprejurarile orasului si in Giurgiu. De asemenea, o parte din scene vor fi filmate intr-un tren de pe ruta Bucuresti-Giurgiu. "Periferic" nu isi propune neaparat o fresca a cartierelor din Bucuresti, obiectivul acestuia fiind acela de a prezenta personajele din acest univers
, care sunt captive intr-o lume stranie si excentrica. Regizorul Bogdan George Apetri a absolvit prestigioasa Universitate din Columbia (SUA), cu specializare dubla in regie de film si imagine. El a regizat scurtmetraje care au fost selectionate la multe festivaluri de film din intreaga lume (Clermont-Ferrand, Rotterdam, Palm Springs, Cottbus, Montreal) si a obtinut diverse premii
si o nominalizare la Student Academy Awards in 2006 (Oscar pentru studenti).
de cinci saptamani, in Bucuresti
si in imprejurarile orasului si in Giurgiu. De asemenea, o parte din scene vor fi filmate intr-un tren de pe ruta Bucuresti-Giurgiu. "Periferic" nu isi propune neaparat o fresca a cartierelor din Bucuresti, obiectivul acestuia fiind acela de a prezenta personajele din acest univers
, care sunt captive intr-o lume stranie si excentrica. Regizorul Bogdan George Apetri a absolvit prestigioasa Universitate din Columbia (SUA), cu specializare dubla in regie de film si imagine. El a regizat scurtmetraje care au fost selectionate la multe festivaluri de film din intreaga lume (Clermont-Ferrand, Rotterdam, Palm Springs, Cottbus, Montreal) si a obtinut diverse premii
si o nominalizare la Student Academy Awards in 2006 (Oscar pentru studenti).
Stere Gulea: "Mi-a folosit mult ca a aparut o noua generatie"
» Anul acesta, gala de premiere a fost mutata de la Teatrul National in Complexul Expozitional Mamaia – o cladire hipermodernista, constand in prisme si semicercuri facute din sticla si nervuri de metal, aducand oarecum cu Pavilionul de la Hanovra 2000, doar ca la alta scara. O cladire nou-nouta, mirosind a proaspat vopsit, care da festivalului o nota cool, concordanta, intr-un sens, cu profilul lui de festival studentesc al scolilor de film, dar, pe de alta parte, parca il si standardizeaza putin; riscul e sa ajunga sa semene a festival de mall.
Actuala editie a stat sub semnul crizei economice, bugetul fiind cu 40% mai mic decat anul trecut. Dar, asa cum zicea Dinu Tanase, producatorul festivalului, cea mai buna
veste e ca totusi s-a facut si ca traditia nu s-a rupt. Chiar daca anul acesta a fost proiectat un Premiu al publicului, el nu a putut fi acordat. "Salile de cinema au fost foarte putin populate, din pacate. Orice testare ar fi fost derizorie, cu 15 spectatori in sala", a explicat in cuvantul de deschidere al galei Dinu Tanase, care a adaugat ca, daca ar fi existat posibilitatea tehnica de operationalizare a unor criterii, premiul s-a fi dus probabil spre "Nunta muta", al lui Horatiu Malaele. De altfel, am avut senzatia ca batalia pentru Marele Premiu s-a dat intre acest film si "Weekend cu mama", al lui Stere Gulea.
La conferinta de presa care a precedat gala, au fost invitati Vivi Dragan Vasile, operatorul de la "Nunta muta", si Stere Gulea. Vivi Dragan Vasile a povestit cum s-a facut filmul, care a fost realizat cu pelicula la mana a doua, o parte fiind voalata; pelicula la mana a doua este pelicula nefolosita care ramane dupa ce un film este terminat si pe care producatorii o vand la un sfert de pret altor productii, cu buget mai mic. Concluzia dezbaterii de la conferinta de presa a fost ca, desi filmul a fost un succes de public peste tot pe unde a fost proiectat, nu a fost agreat de critica, care i-a reprosat, printre altele, teatralitatea.
Gala fost prezentata de Ramona Badescu, care a facut si parte dintr-un juriu destul de eclectic, compus din Alexandru Tocilescu, Manuela Cernat, Cristian Tudor Popescu, Sorin Lucian Ionescu (de la TV Neptun). Marele Premiu i-a revenit filmului "Weekend cu mama", regizat de Stere Gulea si produs de Andrei Boncea. Premiul a fost oferit de marele om de teatru Alexandru Tocilescu, care, cu delicioasa malitie, a tinut sa o roage pe hostessa Ramona Badescu sa ofere motivatia juriului: "Argumentul sa-l spuna doamna Ramona Badescu, care a fost in juriu".
Insa Ramona Badescu, vorba poetului, "a ras, n-a zis nimica", astfel incat publicul n-a mai aflat prin ce a impresionat acest film juriul. Pentru cei care nu l-au vazut, lungmetrajul spune povestea unei romance care s-a intors din Spania dupa 15 ani, rastimp in care fetita ei, lasata in grija rudelor, a facut majoratul. Femeia descopera ca fata a fugit de acasa, e dependenta de heroina si are o fiica data la orfelinat. Pe durata unui weekend, ea incearca sa-si reglementeze relatia cu fata, care ii reproseaza chestii, si sa ii puna viata
in ordine. Filmul impresioneaza in primul rand prin personajul mamei, fiica debordand de cool urban chiar si in momentele de sevraj (se victimizeaza emo, are confuzii à la Kurt Cobain si, in momentele de luciditate, se exprima cam asa: "Mi-e dor de ma cac pe mine de fata mea"). Mama e insa credibila in ipostaza de femeie care a muncit si "s-a realizat" in Spania, vorbind seara la telefon cu un partener caruia nu poate sa-i explice in totalitate problemele ei romanesti.
Prin acest film, Stere Gulea se intoarce, in fine, la filmul realist care l-a consacrat ("Morometii" ramane unul dintre filmele romanesti importante), abandonand marile teme politice si dilemele morale in care s-a impotmolit in anii ‘90 ("Raul Rosu", "securistii", "coruptia" sunt teme care, imi pare rau s-o spun, nu au dat nici un film sau vreo carte notabila). Cred ca una dintre calitatile lui Stere Gulea e onestitatea. In conferinta de presa citata, el a spus ca e imposibil sa te desparti complet de trecut: "Nu putem iesi din mentalitatea de dinainte de ‘89. Eu mi-o asum. Asta e, am reflexe ramase de atunci". Tot de onestitate a dat dovada cand a recunoscut influenta ultimei generatii asupra filmului sau – "Mi-a folosit foarte mult ca a aparut aceasta generatie. Am motive sa le multumesc" –, exagerand insa cand a afirmat ca in "Morometii" s-a "facut minimalism".
Frumos gestul de a-si reunoaste greseala de a fi fost prea implicat politic in anii ‘90: "Eu am impus un sens realitatii, insa ce am facut s-a dovedit ca nu mai prezinta interes. Ei (noua generatie) observa realitatea, privind-o cu luciditate si detasare, ca si cum ar spune tot timpul: «Astia suntem!»". Premiul de debut a mers la "Trip", al Florinei Titz, "un clasic film 100% indie, facut de o echipa de copii foarte talentati, facut fara nici un buget, dar care a iesit foarte tare" (in cuvintele lui Dinu Tanase). Filmul spune povestea unei gasti constantene de pusti plictisiti de viata intr-un oras de provincie. Ei isi petrec timpul in dialoguri absurde sau in dezbateri lingvistice aberante si experimenteaza droguri ca sa-si "altereze constiinta". Dincolo de faptul ca este produs cu buget zero, filmul e cam prea urban si, de aceea, cam antipatic: pustii sunt cam "papusele", imbracati ca in indie-Neckermann, si au exact miscarile si atitudinile de pusti cool.
Ca sa iasa si sa para romanesc, filmul ar fi trebuit sa-si asume si putina "cocalareala". "Carol 1", filmul lui Sergiu Nicolaescu despre "regele care a readus Dobrogea la tara" (Constantin Zgabercea, de la Directia de Cultura Constanta
), a luat Premiul Consiliului Judetean, iar Premiul de excelenta "s-a acordat nu unei personalitati, ci unei institutii, UNATC Bucuresti
" – in fapt, rectorului Universitatii.
Premiul de lungmetraj documentar s-a dus la "Ciobanul zburator", al lui Catalin Musat, despre viata calma si monotona a cinci ciobani, care se schimba atunci cand sunt invadati de cinci masini zburatoare. La scurtmetraj fictiune, premiul a fost adjudecat de "Nunta lui Oli", al lui Tudor Cristian Jurgiu, despre un parinte care urmareste printr-o camera web de messenger nunta fiului sau din SUA (cunoscand-o astfel pe mireasa). Premiul pentru scurtmetraj de animatie a fost luat de "Ceata", al lui Anton Octavian (o animatie cu furnici care incearca sa construiasca un Turn Babel folosind diverse unelte si masinarii). Scooterul cu care a fost premiat cel mai bun film din cadrul Sectiunii studentesti a scolilor de film s-a dus la Ana Maria Chiorean si la filmul sau, "Drumul spre casa".
Actuala editie a stat sub semnul crizei economice, bugetul fiind cu 40% mai mic decat anul trecut. Dar, asa cum zicea Dinu Tanase, producatorul festivalului, cea mai buna
veste e ca totusi s-a facut si ca traditia nu s-a rupt. Chiar daca anul acesta a fost proiectat un Premiu al publicului, el nu a putut fi acordat. "Salile de cinema au fost foarte putin populate, din pacate. Orice testare ar fi fost derizorie, cu 15 spectatori in sala", a explicat in cuvantul de deschidere al galei Dinu Tanase, care a adaugat ca, daca ar fi existat posibilitatea tehnica de operationalizare a unor criterii, premiul s-a fi dus probabil spre "Nunta muta", al lui Horatiu Malaele. De altfel, am avut senzatia ca batalia pentru Marele Premiu s-a dat intre acest film si "Weekend cu mama", al lui Stere Gulea.
La conferinta de presa care a precedat gala, au fost invitati Vivi Dragan Vasile, operatorul de la "Nunta muta", si Stere Gulea. Vivi Dragan Vasile a povestit cum s-a facut filmul, care a fost realizat cu pelicula la mana a doua, o parte fiind voalata; pelicula la mana a doua este pelicula nefolosita care ramane dupa ce un film este terminat si pe care producatorii o vand la un sfert de pret altor productii, cu buget mai mic. Concluzia dezbaterii de la conferinta de presa a fost ca, desi filmul a fost un succes de public peste tot pe unde a fost proiectat, nu a fost agreat de critica, care i-a reprosat, printre altele, teatralitatea.
Gala fost prezentata de Ramona Badescu, care a facut si parte dintr-un juriu destul de eclectic, compus din Alexandru Tocilescu, Manuela Cernat, Cristian Tudor Popescu, Sorin Lucian Ionescu (de la TV Neptun). Marele Premiu i-a revenit filmului "Weekend cu mama", regizat de Stere Gulea si produs de Andrei Boncea. Premiul a fost oferit de marele om de teatru Alexandru Tocilescu, care, cu delicioasa malitie, a tinut sa o roage pe hostessa Ramona Badescu sa ofere motivatia juriului: "Argumentul sa-l spuna doamna Ramona Badescu, care a fost in juriu".
Insa Ramona Badescu, vorba poetului, "a ras, n-a zis nimica", astfel incat publicul n-a mai aflat prin ce a impresionat acest film juriul. Pentru cei care nu l-au vazut, lungmetrajul spune povestea unei romance care s-a intors din Spania dupa 15 ani, rastimp in care fetita ei, lasata in grija rudelor, a facut majoratul. Femeia descopera ca fata a fugit de acasa, e dependenta de heroina si are o fiica data la orfelinat. Pe durata unui weekend, ea incearca sa-si reglementeze relatia cu fata, care ii reproseaza chestii, si sa ii puna viata
in ordine. Filmul impresioneaza in primul rand prin personajul mamei, fiica debordand de cool urban chiar si in momentele de sevraj (se victimizeaza emo, are confuzii à la Kurt Cobain si, in momentele de luciditate, se exprima cam asa: "Mi-e dor de ma cac pe mine de fata mea"). Mama e insa credibila in ipostaza de femeie care a muncit si "s-a realizat" in Spania, vorbind seara la telefon cu un partener caruia nu poate sa-i explice in totalitate problemele ei romanesti.
Prin acest film, Stere Gulea se intoarce, in fine, la filmul realist care l-a consacrat ("Morometii" ramane unul dintre filmele romanesti importante), abandonand marile teme politice si dilemele morale in care s-a impotmolit in anii ‘90 ("Raul Rosu", "securistii", "coruptia" sunt teme care, imi pare rau s-o spun, nu au dat nici un film sau vreo carte notabila). Cred ca una dintre calitatile lui Stere Gulea e onestitatea. In conferinta de presa citata, el a spus ca e imposibil sa te desparti complet de trecut: "Nu putem iesi din mentalitatea de dinainte de ‘89. Eu mi-o asum. Asta e, am reflexe ramase de atunci". Tot de onestitate a dat dovada cand a recunoscut influenta ultimei generatii asupra filmului sau – "Mi-a folosit foarte mult ca a aparut aceasta generatie. Am motive sa le multumesc" –, exagerand insa cand a afirmat ca in "Morometii" s-a "facut minimalism".
Frumos gestul de a-si reunoaste greseala de a fi fost prea implicat politic in anii ‘90: "Eu am impus un sens realitatii, insa ce am facut s-a dovedit ca nu mai prezinta interes. Ei (noua generatie) observa realitatea, privind-o cu luciditate si detasare, ca si cum ar spune tot timpul: «Astia suntem!»". Premiul de debut a mers la "Trip", al Florinei Titz, "un clasic film 100% indie, facut de o echipa de copii foarte talentati, facut fara nici un buget, dar care a iesit foarte tare" (in cuvintele lui Dinu Tanase). Filmul spune povestea unei gasti constantene de pusti plictisiti de viata intr-un oras de provincie. Ei isi petrec timpul in dialoguri absurde sau in dezbateri lingvistice aberante si experimenteaza droguri ca sa-si "altereze constiinta". Dincolo de faptul ca este produs cu buget zero, filmul e cam prea urban si, de aceea, cam antipatic: pustii sunt cam "papusele", imbracati ca in indie-Neckermann, si au exact miscarile si atitudinile de pusti cool.
Ca sa iasa si sa para romanesc, filmul ar fi trebuit sa-si asume si putina "cocalareala". "Carol 1", filmul lui Sergiu Nicolaescu despre "regele care a readus Dobrogea la tara" (Constantin Zgabercea, de la Directia de Cultura Constanta
), a luat Premiul Consiliului Judetean, iar Premiul de excelenta "s-a acordat nu unei personalitati, ci unei institutii, UNATC Bucuresti
" – in fapt, rectorului Universitatii.
Premiul de lungmetraj documentar s-a dus la "Ciobanul zburator", al lui Catalin Musat, despre viata calma si monotona a cinci ciobani, care se schimba atunci cand sunt invadati de cinci masini zburatoare. La scurtmetraj fictiune, premiul a fost adjudecat de "Nunta lui Oli", al lui Tudor Cristian Jurgiu, despre un parinte care urmareste printr-o camera web de messenger nunta fiului sau din SUA (cunoscand-o astfel pe mireasa). Premiul pentru scurtmetraj de animatie a fost luat de "Ceata", al lui Anton Octavian (o animatie cu furnici care incearca sa construiasca un Turn Babel folosind diverse unelte si masinarii). Scooterul cu care a fost premiat cel mai bun film din cadrul Sectiunii studentesti a scolilor de film s-a dus la Ana Maria Chiorean si la filmul sau, "Drumul spre casa".
„Am trăit pentru artă, pentru iubire”
Angela Gheorghiu a triumfat, sâmbătă seară, la Teatrul Naţional, cu aria „Vissi d’arte, vissi d’amore”, din „Tosca”, pe care Puccini i-a dedicat-o compatrioatei noastre Hariclea Darclée.
blank_page„Datorăm uneia dintre compatrioatele noastre Hariclea Darclée aria «Vissi d’arte, vissi d’amore» , una din piesele sublime din Tosca şi din repertoriu. Ea a cerut-o lui Puccini în momentul creării acestei opere”, a spus soprana Angela Gheorghiu, sâmbătă seara, rechemată pe scenă de publicul care aplauda frenetic, în picioare, la Sala Mare
a Teatrului Naţional Bucureşti.
Cu aceste cuvinte, soprana care de altfel a înregistrat în 2008 albumul „My Puccini”, a cântat acompaniată de Dan Grigore la pian, celebra arie din „Tosca”, în finalul concertului ţinut sub semnul „Sărbătorii muzicii”.
Alături de Dan Grigore, care a coborât de pe scenă, în mijlocul publicului şi a aplaudat-o, alţi muzicieni notorii, violonistul Gabriel Croitoru, jazzistul Johnny Răducanu şi pianistul Mihai Ungureanu, mari actori, Victor Rebengiuc, Radu Beligan, Ion Caramitru, Horaţiu Mălăele, toţi parteneri de scenă ai sopranei, precum şi peste 1 200 de oameni, toţi în picioare, au ovaţionat-o minute în şir pe Angela Gheorghiu, după „Vissi d’arte, vissi d’amore” ( „Am trăit pentru artă, am trăit pentru iubire”).
Renumitei soprane, îmbracată într-o elegantă rochie roşie, îi curgeau lacrimi pe obraji, în timp ce, copleşită de aplauze, mulţumea publicului cu braţele goale, duse
la inimă. Ea împărţit, emoţionată, flori tuturor partenerilor de scenă.
„Poezia s-a născut din muzică”
Spectacolul de la Naţional s-a ţinut într-un decor simplu, rafinat, cu lumănări aprinse în sfeşnice, în partea dreaptă, cu un pian elegant, în mijloc, şi câteva fotolii
, de o parte şi de alta a acestuia. Au intrat pe scenă, invitaţi de amfitrionul Ion Caramitru, rând pe rând, timp de aproape trei ore mari nume ale scenei româneşti.
„Poezia s-a născut din muzică”, a declarat maestrul Dan Grigore, care a fost primul
muzician invitat să cânte cu „ingeniozitate”, după cum a apreciat Caramitru, la noul
pian Yamaha, achiziţionat de Teatrul Naţional pentru 60.000 de euro
.
„Marcăm în această seară debutul unor asemenea serate, de muzică şi poezie”, a subliniat Ion Caramitru, care a şi recitat din Eminescu, „Sărmanul Dionis” şi „Melancolie”.
Cu versurile „Ca de dureri străine?... Parc-am murit de mult”, iubitorul lui Eminescu, a încheiat prima parte a serii pe acordurile superbe din „Sonata lunii”.
Pentru sărbătoarea muzicii s-au cânfatat la pian bucăţi celebre din Bach, Schubert, Rachmaninov, Beethoven, Strauss, Massenet, Kreisler, Chopin ( mazurcă şi valsuri), Loewe ( „My Fair Lady”), De Falla sau Brahms ( două dansuri ungare). Dan Grigore a cântat la patru mâini cu fostul său elev, Mihai Ungureanu, solist al Filarmonicii „Oltenia”, şi două compoziţii ale lui Johnny Răducanu, chiar alături de jazzist.
Inegabilul Nichita
Dacă Victor Rebengiuc a recitat din Puşkin sau Shakespeare ( „Furtuna”), vorbind în numele lui Prospero, în finalul recitalului său, despre vraja artei, care îţi taie respiraţia, dar pentru care plăteşti un dureros tribut, Radu Beligan, îmbrăcat într-un costum argintiu, a spus versuri din Topârceanu sau a enunţat câteva din poantele lui Tudor Muşatescu.
Mălăele, la rândul său, a declamat, în stilul
său inconfundabil, ironic şi sarcastic, cu mâinile în buzunare, multe aforisme „de dragoste”, trecând cu nonşalanţă, cu ruperile de stil de rigoare, de la Nichita Stănescu la Emil Brumaru. Astfel, Mălăele a spus a perorat câteva din „fericirile” de a fi un bărbat căsătorit, dar şi despre faptul că un burlac are avantajul de a coborî pe ambele părţi ale patului, dar în acelaşi timp a emoţionat prin versurile lui Nazim Hicmet ( „Uriaşul”) sau ale lui Nichita: „Spune-mi, dacă te-aş prinde-ntr-o zi şi ţi-aş sărura talpa piciorului, nu-i aşa că ai şchiopăta puţin, dupa aceea, de teamă să nu-mi striveşti sărutul?...”.
blank_page„Datorăm uneia dintre compatrioatele noastre Hariclea Darclée aria «Vissi d’arte, vissi d’amore» , una din piesele sublime din Tosca şi din repertoriu. Ea a cerut-o lui Puccini în momentul creării acestei opere”, a spus soprana Angela Gheorghiu, sâmbătă seara, rechemată pe scenă de publicul care aplauda frenetic, în picioare, la Sala Mare
a Teatrului Naţional Bucureşti.
Cu aceste cuvinte, soprana care de altfel a înregistrat în 2008 albumul „My Puccini”, a cântat acompaniată de Dan Grigore la pian, celebra arie din „Tosca”, în finalul concertului ţinut sub semnul „Sărbătorii muzicii”.
Alături de Dan Grigore, care a coborât de pe scenă, în mijlocul publicului şi a aplaudat-o, alţi muzicieni notorii, violonistul Gabriel Croitoru, jazzistul Johnny Răducanu şi pianistul Mihai Ungureanu, mari actori, Victor Rebengiuc, Radu Beligan, Ion Caramitru, Horaţiu Mălăele, toţi parteneri de scenă ai sopranei, precum şi peste 1 200 de oameni, toţi în picioare, au ovaţionat-o minute în şir pe Angela Gheorghiu, după „Vissi d’arte, vissi d’amore” ( „Am trăit pentru artă, am trăit pentru iubire”).
Renumitei soprane, îmbracată într-o elegantă rochie roşie, îi curgeau lacrimi pe obraji, în timp ce, copleşită de aplauze, mulţumea publicului cu braţele goale, duse
la inimă. Ea împărţit, emoţionată, flori tuturor partenerilor de scenă.
„Poezia s-a născut din muzică”
Spectacolul de la Naţional s-a ţinut într-un decor simplu, rafinat, cu lumănări aprinse în sfeşnice, în partea dreaptă, cu un pian elegant, în mijloc, şi câteva fotolii
, de o parte şi de alta a acestuia. Au intrat pe scenă, invitaţi de amfitrionul Ion Caramitru, rând pe rând, timp de aproape trei ore mari nume ale scenei româneşti.
„Poezia s-a născut din muzică”, a declarat maestrul Dan Grigore, care a fost primul
muzician invitat să cânte cu „ingeniozitate”, după cum a apreciat Caramitru, la noul
pian Yamaha, achiziţionat de Teatrul Naţional pentru 60.000 de euro
.
„Marcăm în această seară debutul unor asemenea serate, de muzică şi poezie”, a subliniat Ion Caramitru, care a şi recitat din Eminescu, „Sărmanul Dionis” şi „Melancolie”.
Cu versurile „Ca de dureri străine?... Parc-am murit de mult”, iubitorul lui Eminescu, a încheiat prima parte a serii pe acordurile superbe din „Sonata lunii”.
Pentru sărbătoarea muzicii s-au cânfatat la pian bucăţi celebre din Bach, Schubert, Rachmaninov, Beethoven, Strauss, Massenet, Kreisler, Chopin ( mazurcă şi valsuri), Loewe ( „My Fair Lady”), De Falla sau Brahms ( două dansuri ungare). Dan Grigore a cântat la patru mâini cu fostul său elev, Mihai Ungureanu, solist al Filarmonicii „Oltenia”, şi două compoziţii ale lui Johnny Răducanu, chiar alături de jazzist.
Inegabilul Nichita
Dacă Victor Rebengiuc a recitat din Puşkin sau Shakespeare ( „Furtuna”), vorbind în numele lui Prospero, în finalul recitalului său, despre vraja artei, care îţi taie respiraţia, dar pentru care plăteşti un dureros tribut, Radu Beligan, îmbrăcat într-un costum argintiu, a spus versuri din Topârceanu sau a enunţat câteva din poantele lui Tudor Muşatescu.
Mălăele, la rândul său, a declamat, în stilul
său inconfundabil, ironic şi sarcastic, cu mâinile în buzunare, multe aforisme „de dragoste”, trecând cu nonşalanţă, cu ruperile de stil de rigoare, de la Nichita Stănescu la Emil Brumaru. Astfel, Mălăele a spus a perorat câteva din „fericirile” de a fi un bărbat căsătorit, dar şi despre faptul că un burlac are avantajul de a coborî pe ambele părţi ale patului, dar în acelaşi timp a emoţionat prin versurile lui Nazim Hicmet ( „Uriaşul”) sau ale lui Nichita: „Spune-mi, dacă te-aş prinde-ntr-o zi şi ţi-aş sărura talpa piciorului, nu-i aşa că ai şchiopăta puţin, dupa aceea, de teamă să nu-mi striveşti sărutul?...”.
Tudor Gheorghe: “Iei manelele, le bagi într-un sac şi le dai foc”
Cântăreţul a susţinut, duminică, un concert la Getafe, localitate din apropiere de Madrid. Românii prezenţi în sală l-au aplaudat la scenă deschisă şi s-au amuzat copios la glumele raspodului.
Melodiile artistului le-au mers la suflet celor prezenţi în sala Conservatorului din Getafe.
”Gata cu tristeţea! Ne apucăm să cântăm lucruri mai vioaie. O să trec prin atâtea stări muzicale încât o să plecaţi cântând. De fapt oamenii când cântă, nu mai înjură” a spus el la finalul primei doine cântate. ”Voi trece prin toate zonele ţării. Sper că nu sunteţi în sală numai olteni de-ai mei”, a mai glumit acesta.
În stilul
inconfundabil, artistul a presărat nenumărate glume în pauzele dintre melodiile sale, unele dintre ele cu referire la clasa politică din România.
Melodiile artistului le-au mers la suflet celor prezenţi în sala Conservatorului din Getafe.
”Gata cu tristeţea! Ne apucăm să cântăm lucruri mai vioaie. O să trec prin atâtea stări muzicale încât o să plecaţi cântând. De fapt oamenii când cântă, nu mai înjură” a spus el la finalul primei doine cântate. ”Voi trece prin toate zonele ţării. Sper că nu sunteţi în sală numai olteni de-ai mei”, a mai glumit acesta.
În stilul
inconfundabil, artistul a presărat nenumărate glume în pauzele dintre melodiile sale, unele dintre ele cu referire la clasa politică din România.
Cauza oastra
xilati in propria tara
RomAnul de rAnd este tratat ca un cetatean de pripas chiar pe plajele tarii sale. Daca n-ai un venit de cel putin 40.000.000 lunar, te trezesti pe cap cu un bocciu in sort cadrilat care te pofteste sa parasesti plaja, sa te cari undeva la marginea ei. Grosul plajei, miezul ei propice lucrului pentru care te afli acolo si ai platit cat ochii din cap o camera
la hotel, este inchiriat. Firma
beneficiara a instalat umbrele si sezlonguri pentru care, daca ai doi copii, trebuie sa platesti 800.000 lei
vechi pe zi; doua sute de mii sezlongul. Daca nu, valea!
Plaja din fata Hotelului Alcor din Mamaia infatiseaza un tablou jalnic. Pe 70 la suta din plaja propriu-zisa falfaie umbrele peste sezlonguri goale. Romanii de rand, barbati, femei, copii, izgoniti de bodigarzi, se inghesuie pe langa garduri, pe fasia ingusta de langa tarm sau in spate de tot. Sunt cetateni de rang secund, in viziunea ministrului alogen.
PAnA de curAnd, cine dorea si isi permitea, inchiria sezlonguri contra cost
de la hotel. Posesorii lor se instalau in conditii egale cu toti ceilalti turisti oriunde gaseau loc. Plaja era in folosinta comuna, costa doar obiectul inchiriat
.
Oricare ar fi chichita legala pe care o va invoca, o provoc pe doamna ministru sa traiasca macar o clipa ceea ce simte un parinte care ii spune copilului sau ca, pe plajele tarii sale, are voie sa se aseze doar acolo unde sunt indicate refugiile pentru prosti.
RomAnul de rAnd este tratat ca un cetatean de pripas chiar pe plajele tarii sale. Daca n-ai un venit de cel putin 40.000.000 lunar, te trezesti pe cap cu un bocciu in sort cadrilat care te pofteste sa parasesti plaja, sa te cari undeva la marginea ei. Grosul plajei, miezul ei propice lucrului pentru care te afli acolo si ai platit cat ochii din cap o camera
la hotel, este inchiriat. Firma
beneficiara a instalat umbrele si sezlonguri pentru care, daca ai doi copii, trebuie sa platesti 800.000 lei
vechi pe zi; doua sute de mii sezlongul. Daca nu, valea!
Plaja din fata Hotelului Alcor din Mamaia infatiseaza un tablou jalnic. Pe 70 la suta din plaja propriu-zisa falfaie umbrele peste sezlonguri goale. Romanii de rand, barbati, femei, copii, izgoniti de bodigarzi, se inghesuie pe langa garduri, pe fasia ingusta de langa tarm sau in spate de tot. Sunt cetateni de rang secund, in viziunea ministrului alogen.
PAnA de curAnd, cine dorea si isi permitea, inchiria sezlonguri contra cost
de la hotel. Posesorii lor se instalau in conditii egale cu toti ceilalti turisti oriunde gaseau loc. Plaja era in folosinta comuna, costa doar obiectul inchiriat
.
Oricare ar fi chichita legala pe care o va invoca, o provoc pe doamna ministru sa traiasca macar o clipa ceea ce simte un parinte care ii spune copilului sau ca, pe plajele tarii sale, are voie sa se aseze doar acolo unde sunt indicate refugiile pentru prosti.
Academie Europeana HIV/SIDA
Academia Europeana HIV/SIDA si de Boli
Infectioase, parte a Institutului "Matei Bals", a fost inaugurata la Bucuresti
, la sfarsitul saptamanii trecute.
"Este prima institutie de acest fel din Europa
, care va permite pregatirea postuniversitara in domeniu a profesionistilor din sistem", a declarat ministrul Sanatatii, Ion Bazac. El a spus ca mai exista un proiect la fel de ambitios, si anume realizarea unui plan regional HIV, in care sa fie cooptate tari precum Ucraina, Belarus si statele din Caucaz. Bazac a mai spus ca Romania este printre putinele tari care asigura tratament gratuit bolnavilor de SIDA, statul roman alocand anual aproximativ 50 de milioane de euro. Academia Europeana HIV /SIDA este initiativa unei retele de peste 15 tari din Europa Centrala si de Est, dar si din Europa de Vest, a adaugat ministrul Sanatatii.
La randul sau, ministrul Educatiei Ecaterina Andronescu a spus ca aceasta institutie de invatamant de rang academic va fi plasata alaturi de alte patru unitati similare in randul scolilor postuniversitare. Pe de alta parte, Ion Bazac a declarat ca ministerul are bani
pentru acordarea salariilor pana la sfarsitul anului, dar si pentru asigurarea programelor nationale.
Infectioase, parte a Institutului "Matei Bals", a fost inaugurata la Bucuresti
, la sfarsitul saptamanii trecute.
"Este prima institutie de acest fel din Europa
, care va permite pregatirea postuniversitara in domeniu a profesionistilor din sistem", a declarat ministrul Sanatatii, Ion Bazac. El a spus ca mai exista un proiect la fel de ambitios, si anume realizarea unui plan regional HIV, in care sa fie cooptate tari precum Ucraina, Belarus si statele din Caucaz. Bazac a mai spus ca Romania este printre putinele tari care asigura tratament gratuit bolnavilor de SIDA, statul roman alocand anual aproximativ 50 de milioane de euro. Academia Europeana HIV /SIDA este initiativa unei retele de peste 15 tari din Europa Centrala si de Est, dar si din Europa de Vest, a adaugat ministrul Sanatatii.
La randul sau, ministrul Educatiei Ecaterina Andronescu a spus ca aceasta institutie de invatamant de rang academic va fi plasata alaturi de alte patru unitati similare in randul scolilor postuniversitare. Pe de alta parte, Ion Bazac a declarat ca ministerul are bani
pentru acordarea salariilor pana la sfarsitul anului, dar si pentru asigurarea programelor nationale.
In campusurile universitare, fast-foodurile vand carne expirata
Trei fast-fooduri din Complexul Studentesc din Timisoara
au fost inchise din cauza conditiilor necorespunzatoare de pastrare a produselor, iar altele urmeaza sa fie amendate. Aceste masuri au fost luate ca urmare a intoxicarii a 80 de tineri de saptamana trecuta. Inspectorii de la Protectia Consumatorului si medicii de la Sanatatea Publica au gasit carne expirata care urma sa fie servita clientilor sau cartofi tinuti în conditii improprii. La o unitate comerciala, frigiderul de bere era folosit si pentru cartofi, si pentru lipie. Cristian Anton, director coordonator adjunct al OPC Timis, a mai explicat: "Am gasit unitati fara avize sanitare, nu exista o igiena a depozitarii alimentelor si produselor".
Controalele din Complexul Studentesc din Timisoara vin dupa ce, în urma cu o saptamâna, 80 de oameni s-au intoxicat de la produsele fast-food. Alte unitati de profil urmeaza sa primeasca amenzi între 1.000 si 8.000 de lei.
au fost inchise din cauza conditiilor necorespunzatoare de pastrare a produselor, iar altele urmeaza sa fie amendate. Aceste masuri au fost luate ca urmare a intoxicarii a 80 de tineri de saptamana trecuta. Inspectorii de la Protectia Consumatorului si medicii de la Sanatatea Publica au gasit carne expirata care urma sa fie servita clientilor sau cartofi tinuti în conditii improprii. La o unitate comerciala, frigiderul de bere era folosit si pentru cartofi, si pentru lipie. Cristian Anton, director coordonator adjunct al OPC Timis, a mai explicat: "Am gasit unitati fara avize sanitare, nu exista o igiena a depozitarii alimentelor si produselor".
Controalele din Complexul Studentesc din Timisoara vin dupa ce, în urma cu o saptamâna, 80 de oameni s-au intoxicat de la produsele fast-food. Alte unitati de profil urmeaza sa primeasca amenzi între 1.000 si 8.000 de lei.
Bacalaureatul la "borna" materna
Aproximativ 9.500 de absolventi de liceu din toata tara apartinand minoritatilor nationale sunt asteptati astazi sa sustina proba scrisa de Limba si literatura materna.
Accesul elevilor in salile de examen se va face pe baza actului de identitate, in intervalul orar 7,30 - 8,30. De asemenea, candidatii pot parasi centrul de examen cel mai devreme dupa o ora si jumatate de la distribuirea subiectelor. In zilele urmatoare, respectiv 30 iunie si 1 iulie, se vor desfasura proba obligatorie
a profilului (D - in general matematica) si proba la alegere din aria curriculara corespunzatoare specializarii (E) - scrisa sau practica.
Ultima proba a examenului de Bacalaureat, cea la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare (F - de exemplu educatie fizica), scrisa sau practica, va avea loc miercuri, 2 iulie.
Prima
afisare a rezultatelor va avea loc duminica, 5 iulie, pana la ora 16,00. In aceeasi zi, pe segmentul orar 16,00 - 20,00, vor putea fi depuse contestatiile. Solutionarea acestora este prevazuta in perioada 7 - 8 iulie, iar afisarea rezultatelor finale are ca termen limita data de 9 iulie.
Accesul elevilor in salile de examen se va face pe baza actului de identitate, in intervalul orar 7,30 - 8,30. De asemenea, candidatii pot parasi centrul de examen cel mai devreme dupa o ora si jumatate de la distribuirea subiectelor. In zilele urmatoare, respectiv 30 iunie si 1 iulie, se vor desfasura proba obligatorie
a profilului (D - in general matematica) si proba la alegere din aria curriculara corespunzatoare specializarii (E) - scrisa sau practica.
Ultima proba a examenului de Bacalaureat, cea la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare (F - de exemplu educatie fizica), scrisa sau practica, va avea loc miercuri, 2 iulie.
Prima
afisare a rezultatelor va avea loc duminica, 5 iulie, pana la ora 16,00. In aceeasi zi, pe segmentul orar 16,00 - 20,00, vor putea fi depuse contestatiile. Solutionarea acestora este prevazuta in perioada 7 - 8 iulie, iar afisarea rezultatelor finale are ca termen limita data de 9 iulie.
CNAS a primit de la Finante 42 de milioane de lei si salariile nu se micsoreaza
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate
a obtinut peste 42 de milioane de lei de la Ministerul Finantelor pentru finantarea spitalelor de urgenta si a serviciilor de ambulanta.
"Am primit asigurari
ca din iulie vom avea înca 21,3 milioane de lei si vom avea bani pentru plata
salariilor tuturor cadrelor medicale din sistemul sanitar. Mentionez si faptul ca, pâna în acest moment, nu s-a pus problema micsorarii salariilor personalului medical. Facem tot posibilul sa trecem peste aceste fenomene de criza fara prea multe efecte secundare", a adaugat presedintele CNAS, prof. dr. Irinel Popescu. La începutul lunii iunie, CNAS a obtinut o suplimentare de fonduri a asigurarilor de sanatate de 21,3 milioane de lei de la Ministerul Finantelor, pentru a asigura finantarea spitalelor de urgenta si a serviciilor de ambulanta, suma ce reprezenta jumatate din fondurile cerute de presedintele CNAS. Totodata, el a mai facut apel, în nenumarate rânduri, la firmele furnizoare de medicamente
si materiale sanitare ca sa înteleaga faptul ca sistemul de sanatate este afectat de criza economica si sa continue aprovizionarea spitalelor. Pe de alta parte, Asociatia Furnizorilor de Produse
Medicale a anuntat ca nu vor relua livrarile catre cinci spitale din tara, din cauza datoriilor mari pe care mai multe unitati sanitare din tara le au fata de companiile distribuitoare.
a obtinut peste 42 de milioane de lei de la Ministerul Finantelor pentru finantarea spitalelor de urgenta si a serviciilor de ambulanta.
"Am primit asigurari
ca din iulie vom avea înca 21,3 milioane de lei si vom avea bani pentru plata
salariilor tuturor cadrelor medicale din sistemul sanitar. Mentionez si faptul ca, pâna în acest moment, nu s-a pus problema micsorarii salariilor personalului medical. Facem tot posibilul sa trecem peste aceste fenomene de criza fara prea multe efecte secundare", a adaugat presedintele CNAS, prof. dr. Irinel Popescu. La începutul lunii iunie, CNAS a obtinut o suplimentare de fonduri a asigurarilor de sanatate de 21,3 milioane de lei de la Ministerul Finantelor, pentru a asigura finantarea spitalelor de urgenta si a serviciilor de ambulanta, suma ce reprezenta jumatate din fondurile cerute de presedintele CNAS. Totodata, el a mai facut apel, în nenumarate rânduri, la firmele furnizoare de medicamente
si materiale sanitare ca sa înteleaga faptul ca sistemul de sanatate este afectat de criza economica si sa continue aprovizionarea spitalelor. Pe de alta parte, Asociatia Furnizorilor de Produse
Medicale a anuntat ca nu vor relua livrarile catre cinci spitale din tara, din cauza datoriilor mari pe care mai multe unitati sanitare din tara le au fata de companiile distribuitoare.
Inventivitatea femeilor după gratii
După o reţetă aplicată de ani buni
în închisorile din România, femeile de la Penitenciarul Colibaşi se dau în judecată reciproc pentru o zi „de libertate” pe lună.
Majoritatea deţinutelor de la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Colibaşi, din judeţul Argeş, se ocupă de propriile „afaceri”, derulate după o reţetă aplicată de ani buni în închisorile din România: se dau reciproc în judecată.
Profitul: o zi de aşa-zisă libertate în fiecare lună, adică o plimbare până la instanţă. Beneficii: nu pot fi transferate la alte penitenciare şi rudele - în mare
parte mame bătrâne sau copii obligaţi să se descurce singuri - pot continua să le viziteze.
Gabi şi Mădălina sunt două dintre cele 47 de femei închise la Colibaşi pentru infracţiuni grave, care „acoperă” întregul Cod Penal (de la trafic
de persoane, la pruncucidere sau crimă). Nu sunt afaceriste în adevăratul sens al cuvântului, chiar dacă au şi câte şapte-opt „afaceri” în acelaşi timp. Se dau în judecată între ele pentru „lucruri mărunte”: calomnie, furt sau tâlhărie, uneori doar pentru o plimbare de o zi până la judecătoriile din Argeş sau Vâlcea.
„Poate numărul deţinutelor de la Colbaşi vi
se pare mic, dar Secţia «dedicată» acestora este una de tranzit, adică le găzduieşte doar pe femeile care nu au primit încă o sentinţă definitivă şi pe cele care au «afaceri judiciare»”, explică reprezentantul puşcăriei, Puiu Nicolescu, care ne face cunoştinţă cu cele două „veterane”.
în închisorile din România, femeile de la Penitenciarul Colibaşi se dau în judecată reciproc pentru o zi „de libertate” pe lună.
Majoritatea deţinutelor de la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Colibaşi, din judeţul Argeş, se ocupă de propriile „afaceri”, derulate după o reţetă aplicată de ani buni în închisorile din România: se dau reciproc în judecată.
Profitul: o zi de aşa-zisă libertate în fiecare lună, adică o plimbare până la instanţă. Beneficii: nu pot fi transferate la alte penitenciare şi rudele - în mare
parte mame bătrâne sau copii obligaţi să se descurce singuri - pot continua să le viziteze.
Gabi şi Mădălina sunt două dintre cele 47 de femei închise la Colibaşi pentru infracţiuni grave, care „acoperă” întregul Cod Penal (de la trafic
de persoane, la pruncucidere sau crimă). Nu sunt afaceriste în adevăratul sens al cuvântului, chiar dacă au şi câte şapte-opt „afaceri” în acelaşi timp. Se dau în judecată între ele pentru „lucruri mărunte”: calomnie, furt sau tâlhărie, uneori doar pentru o plimbare de o zi până la judecătoriile din Argeş sau Vâlcea.
„Poate numărul deţinutelor de la Colbaşi vi
se pare mic, dar Secţia «dedicată» acestora este una de tranzit, adică le găzduieşte doar pe femeile care nu au primit încă o sentinţă definitivă şi pe cele care au «afaceri judiciare»”, explică reprezentantul puşcăriei, Puiu Nicolescu, care ne face cunoştinţă cu cele două „veterane”.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
