De ce a "zburat" Eurocopter de la IAR Braşov

Cel mai probabil, Eurocopter va rămâne singurul ofertant pentru IAR, de vreme ce nicio altă companie nu şi-a manifestat interesul pentru societatea braşoveană.

Eurocopter negociază deja cu autorităţile române un program de offset şi deţine, împreună cu IAR, firma mixtă Eurocopter România. AVAS a respins, pe 20 aprilie, oferta depusă de Eurocopter pentru privatizarea IAR Braşov, motivând că nu au fost îndeplinite toate criteriile impuse în caietul de sarcini. Eurocopter a oferit mai puţin decât a cerut statul, în condiţiile în care autorităţile ceruseră un minim de investiţii de cinci milioane de euro, pentru primii cinci ani. În acelaşi timp
, ofertanţii trebuiau să efectueze o majorare de capital cu contravaloarea investiţiilor de mediu, de 1,6 milioane euro.

Sublicitarea Eurocopter poate fi privită ca o consecinţă a faptului că nicio altă companie
nu este, deocamdată, interesată de privatizarea IAR. Franco-germanii au fost singurul investitor care a depus până la termenul-limită, de la finalul anului trecut, o ofertă de preluare. Istoria colaborării dintre cele două companii datează încă din 2002, atunci când a fost înfiinţată o societate mixtă, Eurocopter România, din care grupul franco-german deţine 51% din acţiuni.

Contactaţi de Capital, oficialii nu au dorit să comenteze respingerea ofertei, motivând refuzul prin confidenţialitatea clauzelor contractuale. „Putem însă confirma faptul că lucrăm intens la implementarea unui program de offset. Pe aceast subiect, unele aspecte au făcut obiectul unor discuţii cu autorităţile, însă niciuna dintre ele nu poate fi privită deocamdată ca o dispută“, au adăugat reprezentanţii din România ai societăţii. În prezent, AVAS deţine circa 65% din acţiunile IAR, societate listată, de altfel, pe bursa de la Bucureşti. Anterior, EADS, Bell Helicopter şi o firmă saudită îşi manifestaseră interesul pentru IAR. De ce au renunţat?
Investiţiile companiilor străine şi privatizările efectuate în industria românească de apărare depind într-o măsură foarte mare de relaţiile comerciale dintre ofertanţi şi stat. Aceasta este de fapt miza celor mai multe investiţii către sectorul românesc de apărare, care, fără transfer de tehnologie şi know-how dinspre Occident, nu ar avea nicio şansă de supravieţuire pe termen mediu şi lung.

Achiziţiile de echipamente militare sunt strict condiţionate de programe de offset, prin care furnizorii, de regulă multinaţionale occidentale, se obligă să compenseze banii cheltuiţi de stat prin investiţii directe sau indirecte în industria de apărare autohtonă. Offsetul poate lua însă forma unor comenzi mari, acordate companiilor româneşti de profil. Banii pentru mentenanţa echipamentelor cumpărate de România se pot întoarce astfel în economia
autohtonă. Acest sistem
se va aplica, de exemplu, în cazul schimbării vechilor MIG-uri cu noi avioane de vânătoare multirol, fie ele Gripen, F-16 sau Eurofighter. La fel şi în cazul cumpărării a şapte avioane militare de transport, în care ofertanţii sunt italienii de la Alenia Aeronautica şi spaniolii de la EADS CASA. În cadrul programelor de offset şi preoffset, SAAB, producătorul Gripen, vizează investiţii şi creşterea relaţiilor comerciale cu Romaero Băneasa sau Avioane Craiova. Cele două companii româneşti au intrat de altfel şi în vizorul Alenia. IAR, Aerostar sau Romaero beneficiază deja de programe de offset.
Colaborările includ transferuri de tehnologie, know-how, subcontractarea realizarii unor subansamble sau produse, cursuri de pregătire, precum şi servicii postvânzare - mentananţă.

Obligaţiile de offset aflate în derulare în prezent şi asumate de 21 de contractanţi, totalizează peste 530 de milioane de euro. Termenele de îndeplinire variază de la doi ani la şase ani. „Cum IAR a intrat în procedură de privatizare, oferta primită era în contextul unei potenţiale obligaţii de offset. Şi pentru alte companii de profil, acest an este important şi este posibil, ca, în cadrul unor contracte de preoffset, acestea să prezinte un interes din ce în ce mai ridicat din partea investitorilor“, spune Cristian Tarara, preşedintele Agenţiei de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială.

În acest context, MAI a anulat, la mijlocul lunii martie, licitaţia pentru achiziţionarea a 40 de elicoptere, ofertele depuse fiind calificate drept „inacceptabile“. Şi în acest caz, Eurocopter a fost singurul ofertant, preţul cerut de producător pentru elicoptere fiind de circa două ori mai mare decât fondurile alocate de stat.