"Fug de rutina ca dracu' de tamaie"

Cand intri in biroul directorului Teatrului Bulandra, poti jura ca ai pasit in decorul unei pelicule science-fiction gen Matrix. Spatiul amplu, luminat de spoturi, ce-si trimit razele ca niste lasere, e ocupat numai de o masa de sticla, ancorata in tavan, in jurul careia sunt insirate scaune negre, ergonomice. Pe un perete e asezat un portret-afis, sau mai bine zis un fragment alungit din chipul celei care a dat numele acestui teatru, sub forma de prelucrare computerizata, ce lasa la iveala pixelii fotografiei copiate. Schimbarea e socanta, desi argumentul directorului Alexandru Darie, de trei luni la conducerea teatrului - ca am intrat intr-un nou mileniu - este valabil. Un mileniu decis, as adauga eu, sa pastreze din trecut numai pixelii in care se descompun imaginile de epoca. - Sala Izvor, complet renovata, face parte din alta lume decat majoritatea teatrelor romanesti, ramase ca in anii '50. Cum trebuie sa fie continutul pe care il vei turna in aceasta forma complet noua, ce arunca in aer traditionalul? - Prioritatea mea a fost sa destelenim repertoriul, sa reluam repetitiile, sa scoatem premierele spectacolelor care erau gata. Putem juca de marti pana duminica si am lucrat la o schita de repertoriu continuand Proiectul regizori europeni, unele montari fiind deja antamate si completandu-l. Grija mea a fost sa nu fim pusi in discutia Uniunii Teatrelor Europene, din care facem parte si din care puteam fi exclusi in urma evenimentelor recente care au dus la demiterea directorului Stefan Iordanescu. Am obtinut sa nu fim pusi in discutie si, mai mult decat atat, ne vom lupta pentru obtinerea titlului de "teatru al Europei" pentru Bulandra, ceea ce presupune sa avem un buget dedicat, obtinut de la ordonatorul nostru de credite, Primaria municipiului Bucuresti. Vom cauta sa strangem legaturile cu teatrul european, vom aduce spectacole din strainatate pe scena noastra si vom face schimburi profitabile pentru toata lumea, work-shop-uri de perfectionare pentru echipele noastre tehnice, etc. Oamenii au ramas la stadiul de studii medii si pregatire la locul de munca, ceea ce nu mai corespunde de mult standardelor europene in domeniu. In ceea ce priveste repertoriul, cred ca Bulandra trebuie sa mizeze pe nou, pe piesa contemporana, straina sau romaneasca, ceea ce a inceput sa faca deja. Daca punem in scena piese clasice, atunci acestea vor fi unele care nu s-au jucat la noi si pot aduce o noutate absoluta. Ponderea pieselor clasice, care era cu 5-6 ani in urma de 90 la suta, trebuie sa scada. Nu trebuie exagerat in nici o directie dar vreau sa pastram un echilibru, iar o piesa clasica pe stagiune, la una dintre sali mi se pare suficient. - Care sunt numele de autori de spectacole pe care i-ai dori pe afisele de la Bulandra, considerand ca sunt demni de asta? - As vrea sa se intoarca la Bulandra regizorii importanti din diaspora romaneasca - Radu Penciulescu, David Esrig, Andrei Serban, Silviu Purcarete, carora le-as adauga nume foarte in voga in cercul regizorilor europeni, Karin Bayer, Catie Mitchel, Thomas Ostermeier sau unul din afara acestui cerc, un nebun de geniu, Romeo Castelucci. Cred ca, macar o data pe an, trebuie sa monteze aici un astfel de nume care sa ne dea indicii despre tendintele noi din teatrul lumii. Dintre regizorii romani cred ca la Bulandra trebuie sa vina cei despre care se vorbeste, care sunt "in voga". O regula pe care as vrea sa o urmez este aceea conform careia nimic nu mai trebuie sa fie sub semnul intamplarii, iar o alta, la care tin foarte mult, este aceea privitoare la rutina, de care incerc sa fug, ca dracu' de tamaie.