marți, 31 martie 2009

Crulic, in colectia Zambaccian

Orientalismul nostru nu e etnic. Ne putem socoti, macar prin temperament, altceva. Orientalismul nostru e politic si cultural.
Desen de George Anghelescu
10 Apr 2008 Desen de George Anghelescu
Desen de George Anghelescu
10 Apr 2008 Desen de George Anghelescu

Desen de George Anghelescu
El presupune, la un capat, indiferenta salbatica din jurul mortii lui Claudiu Crulic si, la
celalalt, solidaritatea compacta a farsei judiciare Zambaccian. Nu e nimic incompatibil in aceste doua extremitati scandaloase care ilustreaza, de fapt, aceeasi trasatura de baza: tribalismul, incapacitatea de autoguvernare in sistem de egalitate si raspundere legala.

Claudiu Crulic a fost lasat sa se stinga intr-un spital din Polonia pentru ca era cetatean roman. Foamea a confirmat si a desavirsit, biologic, inexistenta de drept a cetateanului. Crulic a aflat, cu ultima suflare, ca acest titlu strict onorific nu angajeaza cu nimic statul roman. La rindul lui, statul roman poarta un titlu inselator.

El e o administratie si emite un anume gen de autoritate, dar principala sa vocatie o reprezinta, dupa tipicul oriental, separatismul intern, disocierea intre masa
neorinduita si cercul protejatilor.

Crulic s-a nascut roman, dar prea jos, a furat tot prea jos si, prin urmare, a murit ignorat de reprezentantii statului roman in Polonia.

Daca ar fi schitat, la timp, inceputul unei cariere politice, daca ar fi initiat o afacere
frauduloasa cu statul, o asociere in cooperativa fotbalistica sau macar o masinatie sindicala, Crulic ar fi sarit in cercul select. Ar fi supravietuit biologic si ar fi vietuit protejat de imunitati si proceduri. Cu alte cuvinte, Crulic ar fi devenit un Mazare, Mitrea sau Pinalti: membru cooptat al tribului care a capturat statul si il foloseste pentru autopromovare.

Dosarul Zambaccian, ciuruit si blocat in justitie, cu un gest de solidaritate fraterna, a stabilit realitatea la celalalt capat, la singurul capat recunoscut legal
al societatii romanesti. Concluzia: Adrian Nastase e nescufundabil, asa cum stabilesc regimurile de tip oriental in cazul liderilor tribali. Sistemul e camuflat cu atit mai inselator cu cit, in varianta romaneasca, el presupune o suita
de aparente derutante.